Un control recent al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dezvăluie o practică tot mai frecventă în magazinele care se promovează greșit ca furnizori de produse tradiționale românești - comercializarea unor produse cu denumiri autohtone, dar cu proveniență externă. Practica înșelătoare a fost detectată într-una dintre cele mai reputate piețe comerciale din Capitală, Piața Domenii.
O vizită de control a devenit un prilej de revoltă pentru Cristian Popescu Piedone, actualul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Unde este produsă, de fapt, renumita slănină „ardelenească”
Ca parte a unei acțiuni de rutină desfășurate în cunoscuta Piață Domenii din Capitală, Piedone a observat peste un produs care l-a lăsat perplex: „șunculiță ardelenească”. Era comercializată de un cunoscut lanț de magazine specializat în produse tradiționale așa-zis „sibiene”. De fapt, Sibiul era o altă țară, vecină ce-i drept.
Pretinsa „șunculiță ardelenească” era etichetată în limba română, fiind produsă de fapt realitate în Ungaria. Acest tip de ambalare fac o impresie înșelătoare asupra provenienței și autenticității produsului, inducând în eroare consumatorii care caută preparate românești, locale, obținute după consacratele metode tradiționale.
Verificările au arătat că etichetele păcăleau cumpărătorii prin folosirea unor termeni precum „ardelenească”, „tradițional”, „de casă” sau „ca la bunica”, însă aceste produse nu aveau o legătură directă cu gastronomia sau producția locală.
Producătorii locali pot fi eliminați de pe piață prin practici imorale
În cazul magazinului verificat, mai multe produse cu aspect și denumiri românești erau fabricate în realitate peste graniță, provenind din unități industriale ale altor state membre ale Uniunii Europene.
„Șunculiță produsă în Ungaria pe care scrie slănină de porc ardelenească. Credeți că e mai bună slănină din Ungaria față de cea românească? Ori suntem români, ori suntem unguri? Omul trebuie să știe”, a spus Piedone.
Deși legea permite comercializarea produselor UE pe piața românească, modul în care acestea sunt prezentate cumpărătorilor devine discutabil, chiar imoral atunci când produce confuzie între originea sa și rețetă. În lipsa unei etichetări corecte și precise, consumatorii pot fi păcăliți să creadă că susțin producătorii locali, deși cumpără produse industriale de import, de fapt.
Cazul readuce în discuție necesitatea unor reglementări clare privind folosirea denumirilor cu specific local și protejarea produselor autentice românești, scrie Cancan. În lipsa unor standarde riguroase, există un mare risc ca alimentele cu adevărat tradiționale să fie eliminate de pe piață în favoarea unor produse de import, care imită aspectul și denumirea celor locale.
