Un sondaj CURS realizat în octombrie 2025 arată că 74% dintre români au încredere în avertizările meteo transmise de autorități. Studiul explică motivele pentru care oamenii cred sau nu cred în sistemul de alertare și cum e percepută frecvența mesajelor RO-ALERT.
Tot mai multe fenomene meteo extreme au transformat avertizările meteorologice într-o parte esențială a vieții cotidiene. În acest context, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a realizat, între 14 și 26 octombrie 2025, o cercetare națională privind modul în care românii percep și evaluează sistemul de avertizare meteo.
Studiul s-a desfășurat prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, pe un eșantion reprezentativ de 1.036 de persoane adulte. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate, ceea ce înseamnă că rezultatele reflectă direct răspunsurile obținute din teren.
Sondajul a avut scopul de a identifica nivelul de încredere al populației în avertizările meteorologice, gradul de confirmare perceput al acestor alerte și frecvența considerată optimă a transmiterii lor.
Nivelul de încredere în alertele meteo
Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare. Aproximativ trei sferturi dintre români – 74% – declară că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele emise de autorități.
Dintre aceștia, 21% spun că au „foarte mare încredere”, iar 53% afirmă că au „destul de mare încredere”. În schimb, 22% dintre participanți spun că au „puțină încredere”, iar doar 3% nu cred deloc în avertizările meteorologice.
Interpretarea acestor date arată că sistemul de alertare, inclusiv rețeaua RO-ALERT, se bucură de o credibilitate solidă în rândul publicului. Pentru majoritatea respondenților, alertele nu sunt simple notificări, ci instrumente utile pentru protejarea populației în situații de risc.
De ce cred românii în avertizările autorităților
Explicațiile oferite de participanți conturează o imagine clară asupra motivațiilor care stau la baza încrederii.
Cel mai des invocat motiv este acuratețea informațiilor: 34% dintre respondenți spun că avertizările primite se confirmă, de obicei, în realitate. Cu alte cuvinte, oamenii observă că prognozele de vreme severă transmise de autorități se potrivesc cu fenomenele care urmează.
Un alt argument important este modul de comunicare. 30% dintre cei chestionați apreciază claritatea și caracterul ușor de înțeles al mesajelor meteo. Pentru aceștia, simplitatea limbajului și promptitudinea contează mai mult decât detaliile tehnice.
Există însă și o parte a populației care privește cu rezervă sistemul de avertizare. Aproximativ 18% consideră că alertele sunt uneori exagerate, iar 8% cred că mesajele ajung prea târziu sau nu sunt transmise la timp.
Doar 2% dintre respondenți declară că nu au încredere în instituțiile care emit avertizările – un procent redus, ce indică faptul că neîncrederea nu vizează sistemul în ansamblu, ci mai degrabă situații punctuale legate de modul de transmitere.
Frecvența alertelor. Prea multe sau exact cât trebuie
Întrebați cât de des consideră că ar trebui transmise alertele meteo, aproape jumătate dintre români (47%) spun că actualul ritm este potrivit.
Un procent de 29% ar prefera ca avertizările să fie mai frecvente, pentru a preveni mai eficient situațiile de risc, în timp ce 21% cred că numărul alertelor ar trebui redus pentru a evita panica în rândul populației.
Această distribuție echilibrată arată o percepție general pozitivă față de actualul sistem. Majoritatea românilor acceptă frecvența actuală, însă există și o parte semnificativă care solicită o comunicare mai intensă, în special în perioadele cu fenomene extreme frecvente, cum au fost valurile de căldură sau furtunile din vara anului 2025.
Concluziile studiului CURS
Cercetarea arată că alertele meteo sunt percepute ca un instrument necesar și eficient pentru protejarea populației. Nivelul ridicat de încredere provine, în principal, din experiența directă a oamenilor, care observă că avertizările se confirmă în teren.
Neîncrederea limitată este asociată mai ales cu percepția de exagerare sau cu întârzierile în transmiterea mesajelor, nu cu lipsa de credibilitate a instituțiilor implicate.
Pe fondul creșterii numărului de fenomene meteo extreme, studiul sugerează că menținerea încrederii publicului depinde de promptitudinea și acuratețea informațiilor oferite de autorități. Sistemul de alertare, inclusiv platforma RO-ALERT, este perceput de majoritatea populației ca un mijloc indispensabil de protecție și informare.
În ansamblu, românii se arată receptivi la mesajele transmise și consideră că acestea contribuie la prevenirea unor tragedii sau pagube materiale majore.
Despre CURS
Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) este cea mai veche instituție de cercetare sociologică din România, activă de peste 50 de ani. Institutul realizează constant sondaje de opinie, analize electorale și exit poll-uri la toate rundele de alegeri.
CURS este membru al organizației internaționale ESOMAR și utilizează metodologii conforme cu standardele internaționale de calitate. Rețeaua sa de intervievatori acoperă toate regiunile țării, inclusiv comunitățile izolate, ceea ce asigură o reprezentativitate ridicată.
De-a lungul timpului, CURS a documentat transformările sociale, economice și culturale ale României, fiind un partener constant al instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale și partenerilor internaționali.
Institutul se definește nu doar ca un furnizor de date statistice, ci ca un observator atent al realității sociale, care, prin fiecare studiu, contribuie la înțelegerea României contemporane.
