Oamenii de succes din mediul antreprenorial susţin că au identificat sectorul economiei care ar putea salva ţara noastră de o criză acută. Sectorul onshore de producţie de ţiţei şi gaze are un potenţial major de multiplicare economică, au relevat studiile Deloitte.
Marja de câştig ar fi una fabuloasă: pentru fiecare miliard de euro investit, economia ar câştiga nouă miliarde de euro.
Cum s-ar dezvolta economia
Dan Apostol, director general al Federaţiei Patronale a Energiei, a exemplificat şi cum s-ar împărţi profitul economiei: aproximativ şase miliarde vor merge direct în PIB, iar circa trei miliarde se vor transforma în contribuţii la bugetul public.
„Conform unui studiu pe care l-am publicat săptămâna trecută şi care a fost realizat de Deloitte, factorul de multiplicare economică al unei investiţii de un miliard de euro în sectorul onshore de producţie de ţiţei şi gaze este de 1 la 9.
Această sumă s-ar regăsi în dezvoltarea economiei astfel: aproximativ şase miliarde de euro în aport direct la PIB, iar 3,1 miliarde de euro în contribuţii la bugetul public”, a afirmat Dan Apostol, preluat de zf.ro.
Mihai Aniţei, vicepreşedintele Federaţiei Patronale a Energiei, a avut curajul chiar să pluseze: anticipează câștiguri şi mai mari.
„Există un aspect pe care studiul nu l-a cuprins, şi anume rostogolirea investiţiei către zona industrială. Nu cred că va produce doar şase miliarde, cred că va produce 20”, a declarat Mihai Aniţei, tot pentru sursa amintită.
România trebuie să evite categoria "junk"
Până să se gândească la miliardele de euro ce ar putea veni din investițiile în producţia de ţiţei şi gaze, România trebuie să evite ca economia ei să fie retrogradată la categoria "junk". Ratingul „junk” înseamnă că țara respectivă nu mai este recomandată investitorilor.
Țara noastră a avut anul trecut un deficit de 8,7% din PIB, cel mai mare din regiune.
"Acel deficit cash are semnificații. Potrivit unor măsurători care sunt mai adecvate, deficitul anul trecut a depășit 9% din PIB, a fost puțin peste cel din anul pandemiei.
Este un nivel foarte, foarte înalt și care va obliga la o regândire a traiectoriei de ținere sub control, de diminuare a dinamicii cheltuielilor nete pe traiectoria care e de avut în vedere, de 7 ani, care și așa este foarte lungă și într-o lume cu incertitudini, riscuri, îi face pe mulți să aibă îndoieli", a afirmat președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
