Stagflația care este tot mai aproape a deveni realitate în România ridică îngrijorări analiștilor financiari. Acest fenomen este caracterizat, în general, de o creștere economică slabă alături de o inflație crescută.
Situația economică prin care trece România este una tot mai alarmantă, apropiindu-ne cu pași repezi de stagflație, fenomenul care indică o creștere economică slabă în paralel cu o inflație ridicată. Cele mai recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică faptul că economia națională a crescut cu doar 0,9% în anul 2024, creștere care este cu mult sub prognozele inițiale, lucru care indică o deteriorare semnificativă a economiei.
Stagflația care va afecta România
La începutul anului trecut, previziunile financiare indicau o creștere economică de aproximativ 3%, pe parcurs însă, după ce datele au fost actualizate, estimările au fost revizuite treptat în scădere. Guvernul a redus prognoza la 2,8%, iar ulterior analiștii financiari independenți au ajustat aceste așteptări la un interval cuprins între 1% și 2%. Comisia Europeană a urmat același trend, diminuând estimările la 1,4% de le cele inițiale de 3,3%.
Din datele economice ale României în ultimul trimestru din 2024 reiese o stagnare a economiei. PIB-ul a crescut cu doar 0,7% față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 0,8% față de trimestrul anterior. Cifrele modeste arată o activitate economică aproape stagnantă, punând o presiune tot mai mare pe mediul de afaceri, dar și pe piața muncii. Pe de altă parte, inflația a rămas la un nivel foarte crescut, determinată de factori precum creșterea prețurilor la energie, alimente și costurile de producție. Combinația dintre cele două definește stagflația, un fenomen dificil de gestionat deoarece soluțiile monetare tradiționale sunt limitate în astfel de situații.
Măsuri pentru a evita o criză economică severă
Dacă acest trend continuă să persiste, sunt șanse foarte mari ca România să intre într-o perioadă prelungită de stagnare economică în combinație cu inflația ridicată, ducându-ne în stagflație. Pentru a evita o criză economică severă, este imperativ ca Guvernul să implementeze politici eficiente precum stimularea investițiilor prin facilități fiscale și reducerea birocrației pentru mediul de afaceri. De asemenea, creșterea productivității prin digitalizare și modernizarea infrastructurii economice, alături de controlul inflației prin politici monetare prudente prin care să fie menținut un echilibru între cerere și ofertă sun alți factori prin care fenomenul de stagflație poate fi prevenit.
