Taxa universală, propusă în cadrul negocierilor de la Palatul Cotroceni, a stârnit o mulțime de controverse în mediul economic din România.
Un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri din România a propus, în cadrul consultărilor organizate la Palatul Cotroceni, o reformă fiscală neobișnuită: introducerea unei taxe fixe pentru orice tranzacție realizată de cetățeni sau companii, indiferent de valoare sau metodă de plată.
Taxa ar urma să fie aplicată inclusiv asupra operațiunilor în numerar. Nu doar celor bancare sau electronice. Valoarea propusă ar fi de 1 până la 3 lei per tranzacție. Aceasta ar fi colectată automat de instituțiile bancare și de procesatorii de plăți, în mod similar cu perceperea comisioanelor clasice.
Cum funcționează taxa universală și de ce se discută acum
Potrivit sursei citate, taxa universală vizează o simplificare a sistemului fiscal. Dar și o extindere a bazei de impozitare. În contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, ideea a fost prezentată ca o alternativă la majorarea TVA sau a altor impozite directe.
Modelul propus ar presupune colectarea automată a taxei pentru fiecare plată efectuată în sistemul bancar sau în numerar. Nu s-a menționat în ce mod s-ar colecta taxa de la plățile cu numerar. Dar implementarea ar putea include un sistem de monitorizare fiscală extinsă asupra chitanțelor, POS-urilor și caselor de marcat.
Estimări bugetare cu taxa universală: până la 50 de miliarde de lei anual
Argumentul principal al susținătorilor acestei taxe este potențialul bugetar ridicat. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul discuțiilor, statul ar putea colecta până la 50 de miliarde de lei anual. Fără a fi nevoie de majorări ale altor impozite.
În anul 2022, plățile retail cu cardul au atins 483 de miliarde de lei. De asemenea, volumul tranzacțiilor procesate prin sistemul ReGIS al BNR s-a ridicat la peste 25.000 de miliarde de lei. Aceste cifre oferă o bază solidă pentru calculul impactului unei taxe aplicate unitar, per tranzacție.
Reacții din mediul economic: eficiență sau dezechilibru?
Implementarea unei astfel de taxe ar aduce un sistem de colectare considerat de unii ca fiind eficient, prin automatizare. Taxa ar putea fi percepută direct din sistemele de plăți, fără riscul evaziunii fiscale, ceea ce este rar în cazul altor impozite.
Totuși, mai mulți economiști și specialiști în fiscalitate au ridicat semne de întrebare serioase. Profesorul Cristian Păun a declarat:
„Dacă se introduce o astfel de taxă, vor fi taxate aceleași sume de bani de mai multe ori: la încasare, la cheltuire, la transfer între conturi. Nu este clar nici dacă se vor aplica excepții.”
Gabriel Biriș, avocat specializat în drept fiscal și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a explicat pentru aceeași sursă:
„Este o idee foarte periculoasă. O astfel de taxă înseamnă că vom descuraja complet utilizarea plăților bancare și electronice. Oamenii vor evita aceste forme de plată și se vor întoarce la numerar, ceea ce e contrar oricărui obiectiv de digitalizare.”
Critici privind constituționalitatea propunerii
Pe lângă implicațiile economice, mai mulți juriști și experți în drept constituțional au avertizat că măsura ar putea intra în conflict cu prevederile legii fundamentale.
Articolul 56 din Constituția României prevede că „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale”. Or, introducerea unei taxe egale, indiferent de venitul contribuabilului sau valoarea tranzacției, ar putea reprezenta o încălcare a acestui principiu.
Ideea taxei fixe pe tranzacție nu face diferență între persoane fizice și juridice, între o plată de 10 lei și una de 10.000 de lei, ceea ce amplifică dezechilibrul între categoriile sociale.
Ar putea românii plăti taxa și pentru facturi sau chirii?
Un alt aspect ridicat de specialiști se referă la aria de aplicare. Dacă taxa s-ar aplica și asupra plăților uzuale, cum ar fi plata chiriei, a facturilor sau a ratelor bancare, povara fiscală indirectă asupra cetățenilor cu venituri mici ar deveni semnificativă.
Economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a explicat pentru Adevărul că:
„Este o taxă care ignoră capacitatea de plată a cetățeanului. În esență, nu respectă principiile unui sistem fiscal echitabil și ar putea duce la reducerea gradului de intermediere financiară în economie.”
Deocamdată, această propunere nu a fost transpusă într-un proiect legislativ concret. Ideea se află într-o etapă de consultare, fiind prezentată ca variantă pentru bugetul anului 2026. România trebuie să reducă rapid deficitul bugetar pentru a respecta angajamentele asumate la nivel european.
