După ce a făcut ravagii în Germania la început de an, febra aftoasă a lovit puternic Ungaria și Slovacia în ultimele luni. Boala animalelor i-a făcut pe slovaci să se „înarmeze” pentru ce este mai rău. Cetățenii au dat năvală în magazine, de unde au cumpărat produsele pe care se tem că nu o să le mai găsească în perioada următoare.
Locuitorii din Slovacia și-au făcut provizii uriașe de lapte, brânză și carne de vită, după ce au apărut deja 5 focare în țara lor. Supermarketurile au rămas, în multe cazuri, fără produse la raft și au adus, degrabă, din depozite.
De ce este teama atât de mare? Pentru că boala animalelor face ravagii deja. Este răspândită, pe scară largă, în întreaga lume. Inclusiv Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Animalelor a transmis, pe această temă:
„Febra aftoasă (FA) este o boală virală extrem de contagioasă, de obicei neletală, care afectează animalele domestice și sălbatice cu copite despicate, dar poate afecta și alte specii. Animalele vindecate de boală pot rămâne purtătoare ale virusului infecțios pentru o perioadă lungă de timp”, arată ANSVSA.
Este boala animalelor periculoasă și pentru oameni? Ce au transmis autoritățile despre virusul care face ravagii în UE
Conform datelor transmise de ANSVSA, febra aftoasă nu este periculoasă pentru oameni. Pe de altă parte, are un potențial mare de a provoca pierderi economice severe la animalele sensibile. Se răspândește destul de ușor, în special prin animalul în incubație sau clinic afectat sau prin produsele sale, dar se poate răspândi și pe calea aerului pe distanțe considerabile.
„Agentul cauzal – FA este cauzată de un Aphtovirus neîncapsulat din familia Picornaviridae, existând șapte serotipuri distincte ale virusului FA, și anume O, A, C, SAT 1, SAT 2, SAT 3 și Asia 1, majoritatea având multe subtipuri. Infecția sau vaccinarea cu un serotip, sau în unele cazuri chiar și cu un subtip diferit al aceluiași serotip, nu conferă imunitate împotriva altuia”, transmite instituția.
Boala animalelor se manifestă printr-o afecțiune veziculară a picioarelor, a mucoasei bucale și, la femele, a glandelor mamare, nu poate fi diferențiată clinic de alte boli veziculare.
„Diagnosticul de laborator, inclusiv izolarea virusului, detectarea antigenului viral sau a acidului nucleic sau a anticorpilor umorali specifici, pentru orice caz suspect de FA este o chestiune urgentă”, adaugă ANSVSA.
