Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii în 2025 a fost una dintre cele mai mici și de scurtă durată observate în ultimii ani, potrivit datelor recoltate de sateliți și analizate de oameni de știință.
Această evoluție este considerată un semn reconfortant al unei tendințe de recuperare înregistrate după decenii de degradare a stratului de ozon, afectat de substanțe chimice produse de om. Comunicările recente ale institutelor internaționale relevă atât progresul vizibil, cât și continuarea provocărilor privind protecția atmosferei.
Dimensiunea „găurii” și durata sa în 2025
Datele furnizate de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) arată că în 2025 gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii a atins o extindere maximă de aproximativ 21 milioane de kilometri pătrați în septembrie, sub valorile din ultimii ani. Ulterior, această zonă cu concentrații reduse de ozon a început să se micșoreze mai devreme decât este obișnuit și s-a închis complet la începutul lunii decembrie, ceea ce reprezintă cea mai timpurie „închidere” înregistrată din 2019 încoace.
Pe fondul acestor evoluții, observațiile NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA) și NASA indică că „gaura” din 2025 a fost a cincea cea mai mică de la debutul monitorizării prin satelit, în 1992, o perioadă ce coincide cu intrarea în vigoare a Protocolului de la Montreal, un acord internațional care a limitat substanțele care epuizează ozonul.
Ce reprezintă „gaura de ozon” și de ce contează
Stratul de ozon se află în stratosferă la circa 20-30 de kilometri altitudine și acționează ca un scut protector care absoarbe radiațiile ultraviolete (UV) nocive ale Soarelui. Reducerea concentrației de ozon în anumite regiuni ale stratosferei duce la creșterea expunerii la radiații UV, cu efecte negative pentru sănătatea oamenilor, ecosisteme și agricultură.
Fenomenul cunoscut sub numele de „gaură în stratul de ozon” se manifestă în special deasupra Antarcticii în timpul primăverii din emisfera sudică, atunci când condițiile atmosferice și chimice favorizează degradarea ozonului. Gazele industriale, în special clorofluorocarburile (CFC), au fost identificate ca principalii responsabili pentru distrugerea ozonului în stratosferă.
Semne de recuperare după decenii de epuizare
Specialiștii consideră că tendința unei găuri mai mici și mai puțin persistente în 2025 reflectă rezultatul eforturilor internaționale de reducere a emisiilor de substanțe care epuizează ozonul, prin Protocolul de la Montreal și amendamentele ulterioare. Datele arată că în ultimele decenii concentrația acestor substanțe în stratosferă a scăzut semnificativ, ceea ce a contribuit la diminuarea efectului lor distructiv asupra ozonului.
În plus, observațiile Copernicus arată că extinderea și durata anuală a găurii tinde să scadă, într-un context în care aceasta s-a dezvoltat mai târziu în sezon și a dispărut mai devreme în 2025 decât este tipic în ultimul deceniu.
De ce este importantă evoluția găurii din stratul de ozon
Un „gol” mai mic și de durată redusă în stratul de ozon reduce cantitatea de radiații UV care ajunge la suprafața Pământului, ceea ce poate avea efecte benefice asupra sănătății publice și a mediului. Expunerea redusă la UV scade riscul de cancer de piele, de tulburări oculare și poate limita efectele negative asupra plantelor și animalelor.
Totuși, oamenii de știință avertizează că un singur sezon cu o gaură mai mică nu marchează încă sfârșitul problemei. Stratul de ozon continuă să varieze anual ca răspuns la factori atmosferici și la nivelurile reziduale ale substanțelor chimice care încă persistă în atmosferă. Recuperarea completă la nivelurile din anii 1980 este estimată să dureze câteva decenii bune, chiar dacă tendința actuală este una pozitivă.
Cadrul internațional și perspectivele pe termen lung
Protocolul de la Montreal, adoptat în 1987, rămâne unul dintre cele mai citate exemple de cooperare globală eficientă în domeniul protecției mediului. Acordul a impus reducerea treptată a produselor chimice ce conțin clor și brom, responsabile pentru distrugerea ozonului. Organizații internaționale și agenții meteorologice mondiale monitorizează anual evoluțiile pentru a evalua eficacitatea politicilor și pentru a ajusta recomandările, după caz.
Raportările recente ale ONU și ale altor instituții internaționale sugerează că stratul de ozon este pe un traseu de recuperare, iar gaura din 2025, fiind una dintre cele mai reduse după aproape trei decenii de măsurători, este privită ca un indicator al progresului lent, dar continuu al eforturilor globale de protecție a mediului.
Perspective și concluzii ale oamenilor de știință
Oamenii de știință citați în analizele internaționale arată că reducerea dimensiunii și durata găurii din stratul de ozon în 2025 reprezintă „un semn reconfortant” și o dovadă că măsurile de protecție a mediului au efect. Totodată, ei avertizează că, deși tendința este pozitivă, este nevoie ca eforturile de reducere a poluanților să continue și să fie susținute de politici internaționale pentru ca recuperarea completă a stratului de ozon să se realizeze până la mijlocul secolului XXI.
Evoluțiile recente oferă un exemplu de cum acțiunile coordonate la scară globală pot influența pozitiv condițiile din stratosferă, subliniind totodată importanța menținerii angajamentelor internaționale privind protecția mediului.
