După eforturi acerbe, România a fost admisă în Spațiul Schengen ca membru cu drepturi depline. În consecință, vor dispărea cozile la punctele de frontieră în spațiul european de circulație liberă la nivel terestru, maritim și aerian. Totuși, în cazul românilor care obișnuiesc să călătorească cu trenul, cozile s-ar putea prelungi cel puțin un an de zile.
Pe 12 decembrie, în cadrul reuniunii JAI, miniștrii Uniunii Europene au semnat decizia prin care România și Bulgaria intră în Schengen și cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025. Deși teoretic efectul ar fi timpi de așteptare mai reduși la granițe, românii care merg cu trenul nu vor simți aproape nicio diferență.
Anunțul triumfalist al ministrul Sorin Grindeanu
La scurt timp după anunțarea deciziei istorice, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a comentat public că timpii de așteptare la frontierele dintre statele-membre se vor reduce.
”Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spaţiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor, Carei”, a scris oficialul.
Noul mers al trenurilor intră în vigoare peste un an
În realitate, însă, acest beneficiu ar urma să fie întârziat încă un an, până pe 13 decembrie 2025. Este data când va intra în vigoare noul mers al trenurilor. România are frontiere terestre directe cu alte două state membre UE, Ungaria și Bulgaria. Însă, trecerea graniței cu trenul nu-i scutește pe români de timpul de așteptare. Iar mersul Trenurilor pentru anul 2025 va intrat în vigoare pe 15 decembrie, practic la aceeași dată ca și în celelalte țări europene.
La vama Curtici, pe unde trece trenul spre Viena, nu se vor mai face controale, deci timpii ar trebui să se reducă cu aproximativ o jumătate de oră. Însă odată cu elaborarea noului mers al trenurilor, traseele au fost făcute deja și pentru celelalte trenuri de pe traseul respectiv. În consecință, timpii rămân similari, întrucât o modificare a mersului trenurilor în România ar afecta mersul celorlalte trenuri internaționale, mai ales cele care trec prin Ungaria și Austria.
Așteptarea la frontiere se va menține, dar dispare controlul actelor
În plus, sunt zone pe acel traseu unde se circulă pe un singur fir pe distanțe de sute de kilometri, ca o consecință a lucrărilor de modernizare.
Așadar, declarația lui Sorin Grindeanu este inexactă, comentează Simona Istrate, președintele Consiliului Director al Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România, pentru EuronewsRomania.
„Declarația oficialilor din România cu privire la faptul că timpii de staționare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren impunea o mai completă documentare”, a spus Simona Istrate, conform sursei citate.
În această situație, garniturile feroviare vor trebui să aștepte la frontieră pentru a pleca la ora prevăzută în mersul trenurilor. Dacă ar pleca mai devreme, ar încurca alte trenuri din alte țări, care trec pe porțiuni comune ale căii ferate.
Așadar, un beneficiu aparent al aderării la Schengen cu granițele terestre ar fi faptul că pasagerii nu vor mai fi treziți din somn la graniță, de Poliția de Frontieră, pentru verificarea buletinelor sau a cărților de identitate.
Alt beneficiu ar mai fi, conform aceleiași surse, faptul că trenurile „nu vor mai fi refuzate la tracțiune de partea ungară, așa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori”.
Trenurile de marfă vor avea în continuare viață grea
În ceea ce privește transporturile de marfă, situația este mai complicată, avertizează Simona Istrate.
„În timp ce, pe șosea, un șofer poate conduce un camion din România în Olanda, pe calea ferată este nevoie de un nou mecanic de tren pentru fiecare țară, cu un permis de conducere valabil pentru țara respectivă. Este o cursă de ștafetă, ai nevoie de diferite întreprinderi feroviare pentru a preda vagoanele la granițe și a cupla locomotive noi.
Acest lucru este cauzat de faptul că locomotivele adesea nu își pot continua cursa la graniță din cauza normelor tehnice diferite – și chiar dacă, teoretic, ar putea, fiecare locomotivă are nevoie de înregistrare pentru fiecare țară în parte. Iar mecanicii de locomotivă trebuie să vorbească limba națională respectivă. Engleza nu este limba standard în transportul feroviar internațional. Eliminarea acestei fragmentări ar realiza o Europă mai bine conectată și ar ajuta, de asemenea, normele de mediu ale continentului”, conchide președintele Consiliului Director al Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România.
