Grupul de construcții UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a cerut rezilierea a două dintre cele mai importante contracte atribuite de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), pentru loturi din Autostrada Unirii (A8). Solicitarea a vizat lotul 2A Ditrău – Grințieș, cu o valoare contractuală de aproximativ 1,2 miliarde de euro, și lotul 1C Sărățeni – Joseni, estimat la 1 miliard de euro.
Tensiunea a escaladat rapid, în contextul în care UMB fusese desemnat unic ofertant câștigător pe lotul 1C. Miza: condițiile contractuale impuse de CNIR, în special cuantumul garanției de bună execuție.
Intervenția ministrului Transporturilor a detensionat situația
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a intervenit direct în această dispută și a anunțat joi că situația a fost depășită. Umbrărescu a constituit garanția cerută pentru lotul Ditrău – Grințieș, astfel că lucrările vor merge mai departe.
„Construcția Autostrăzii Unirii (A8) merge mai departe! Tensiunile dintre UMB și CNIR au fost depășite! UMB, cel mai puternic constructor din România, are capacitatea să gestioneze toate contractele asumate”, a transmis Grindeanu într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
Într-o declarație oficială, Grindeanu a precizat:
„UMB-ul cred că este compania cu cei mai mulți kilometri în lucru din Europa, undeva spre 400 de kilometri. Acolo a fost o discuție pe A8 privind constituirea unor sume ca garanție. Începând de ieri dimineață, domnul Umbrărescu a constituit acea garanție de 1,5% și lucrurile au fost depășite”.
Umbrărescu acuză condiții abuzive și lipsă de transparență
În documentele transmise oficial către CNIR, compania UMB a invocat un climat contractual „defectuos”, lipsa de încredere în conducerea instituției și condiții considerate abuzive, în special în ceea ce privește valoarea garanțiilor cerute.
„Actualul cadru de colaborare cu CNIR nu reflectă un veritabil parteneriat, așa cum este consacrat de legislația în vigoare și de așteptările legitime ale ambelor părți implicate”, a transmis UMB. Compania a acuzat și „încălcări grave, repetate și continue ale prevederilor legale și ale principiilor de atribuire a contractelor publice”.
Mărul discordiei: garanția de bună execuție
În centrul disputei dintre cele două părți se află garanția de bună execuție (GBE) solicitată de CNIR. Aceasta presupune blocarea unor sume importante într-un cont special, pe durata întregului contract, ca măsură de siguranță privind calitatea lucrărilor.
Pentru lotul 2A, CNIR a impus o garanție de 1,5% din valoarea totală, echivalentă cu 22 milioane de euro cu TVA. Pentru lotul 1C, suma se ridică la 17,6 milioane de euro. În total, UMB ar fi trebuit să blocheze 39,6 milioane de euro.
Compania a cerut reducerea acestei garanții la 0,5%, ceea ce ar fi dus la o economie imediată de aproximativ 26,4 milioane de euro. CNIR a respins solicitarea, susținând că această modificare ar fi fost posibilă doar înainte de depunerea ofertelor.
Poziția CNIR și a Ministerului Transporturilor: reglementările nu permit modificări post-licitare
Potrivit unui document consultat de HotNews.ro, CNIR a solicitat un punct de vedere de la Direcția Generală Programe Europene Transport din cadrul Ministerului Transporturilor. Răspunsul a fost ferm: modificarea procentului garanției nu mai este posibilă după atribuirea contractului.
„Modificarea procentului minim ar fi fost posibilă şi corectă până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor”, se arată în document. Orice schimbare după atribuirea contractului ar însemna dezechilibrarea raportului contractual în favoarea constructorului, fapt interzis de lege.
Tensiuni mai vechi între Umbrărescu și CNIR
Disputele dintre UMB și CNIR nu sunt o noutate. Grupul de construcții a acuzat în trecut impunerea unor cerințe suplimentare în afara documentației de licitație, mai ales în cazul proiectului Drumului Expres Focșani – Brăila. De asemenea, au existat nemulțumiri legate de comunicarea instituțională, considerată defectuoasă și lipsită de transparență.
Într-o adresă oficială, UMB a afirmat că lipsa de încredere în conducerea CNIR justifică solicitarea de reziliere a contractelor. Potrivit companiei, „colaborarea instituțională și contractuală s-a dovedit nesatisfăcătoare și lipsită de coordonare”.
Ce risca proiectul Autostrăzii A8 în caz de reziliere
O eventuală retragere a UMB din cele două contracte ar fi putut bloca temporar proiectul Autostrăzii Unirii, una dintre cele mai ambițioase lucrări de infrastructură rutieră din România. Loturile 2A și 1C se află într-o zonă montană dificilă, iar UMB este singura companie românească ce deține logistica și experiența necesare pentru lucrări complexe în astfel de condiții.
Relansarea licitațiilor pentru loturile vizate ar fi presupus întârzieri de cel puțin 12–18 luni. Într-un scenariu optimist, noi contracte ar fi putut fi semnate abia la finalul anului 2025, cu începerea lucrărilor în 2026.
