Tot mai multe dintre marile puteri ale Europei se confruntă cu probleme economice. Totuși, se remarcă Germania, care în urmă cu câțiva ani era recunoscută la nivel mondial pentru economia sa extrem de solidă. Situația actuală dificilă este resimțită din plin de toată lumea, inclusiv de românii care au ales să trăiască în această țară.
Majoritatea statelor europene se confruntă în prezent cu mari probleme economice. De remarcat este însă faptul că până și cele mai puternice state resimt din plin reculul. Printre acestea se numără și Germania, care în urmă cu câțiva ani era denumită „motorul Europei”. Prăbușirea economică a Germaniei a adus zeci de mii de concedieri, printre cei afectații aflându-se și foarte mulți români. De remarcat că românii formează cea mai mare comunitate de străini originari dintr-o țară UE în Germania, cu peste 900.000 de cetățeni.
Bosch, odată sinonim cu excelența ingineriei germane, va disponibiliza 22.000 de angajați până în 2030. De asemenea, gigantul aviatic Lufthansa va da afară nu mai puțin de 4.000 de oameni. În plus, giganții din industria chimică și siderurgică, precum BASF și ThyssenKrupp, au ajuns umbre ale marilor firme care au fost odată.
Prăbușirea „motorului Europei” pare de neoprit
Până în anii 2000, Germania se mândrea cu faptul că, spre deosebire de Marea Britanie, își păstrase o bază industrială puternică. Experții susțin că ascensiunea Chinei și impactul tarifelor americane au afectat economia germană, astfel că productivitatea a scăzut. Totuși, cele mai mari probleme au survenit în urma unor decizii neinspirate luate de guvernele țării.
După accidentul nuclear de la Fukushima, din Japonia, în 2011, liderii industriei s-au grăbit să susțină renunțarea la energia nucleară. IG Metall a îndemnat chiar lucrătorii să protesteze pentru închiderea reactoarelor, ceea ce, în fapt, a însemnat că angajații au militat pentru propriul șomaj. Ulterior, industria germană a aplaudat presupusa fiabilitate a gazului rusesc. Când Putin a spulberat această iluzie, ei încă se aflau la conferințele Partidului Verzilor, lăudând fanaticii care preferau să ardă cărbune decât să extindă o singură centrală nucleară.
Producătorii de automobile precum Volkswagen, Mercedes și Porsche au îmbrățișat euforia electrică, ignorând faptul că majoritatea clienților, din motive întemeiate, au încredere în motoarele cu ardere internă. Câțiva disidenți, precum BMW, au avertizat împotriva schimbării de atitudine, dar au fost ignorați. Acum, confruntată cu scăderea vânzărilor și creșterea costurilor și depășită de mărcile chinezești, industria protestează față de regulile cu care a contribuit la elaborarea lor.
(NU RATA: Ungaria blochează aderarea Ucrainei la UE. Peter Szijjarto: „Negocierile nu vor începe”)
