România va trece la ora de iarnă în ultimul weekend din octombrie 2025. Descoperă de ce s-a introdus schimbarea orei, ce tradiții populare însoțesc această perioadă și cum afectează organismul trecerea la noul fus orar.
Când se schimbă ora în octombrie 2025
România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 octombrie 2025. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00.
Trecerea la ora de iarnă marchează momentul în care revenim la ora oficială a Europei de Est (GMT+2), adică la fusul orar considerat standard pentru țara noastră.
Schimbarea orei înseamnă că vom dormi cu o oră mai mult, însă ziua va părea mai scurtă, deoarece va începe să se întunece mai devreme.
Cum a apărut schimbarea orei: de la ideea lui Benjamin Franklin la măsură economică globală
Ideea de a modifica ora în funcție de anotimp nu este deloc nouă. Prima referință istorică vine de la Benjamin Franklin, care, în anul 1784, a publicat un eseu satiric în ziarul „Journal de Paris”, sugerând că oamenii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara.
Totuși, conceptul modern al „orei de vară” a fost propus abia în secolul XX, de britanicul William Willett, care, în 1907, a publicat lucrarea The Waste of Daylight („Risipa de lumină naturală”). El susținea că oamenii ar trebui să profite mai mult de lumina naturală a soarelui, mutând ceasurile cu o oră înainte vara.
Primii care au pus ideea în practică au fost germanii, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, pentru a economisi energie. Măsura a fost adoptată rapid de alte state europene, printre care și România.
Schimbarea orei în România: de la 1932 la prezent
România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932, când ceasurile se mutau înainte în prima duminică din aprilie și înapoi în prima duminică din octombrie.
După o perioadă de întrerupere între 1943 și 1979, sistemul a fost reintrodus și funcționează fără întrerupere până astăzi.
Din 1997, ora de vară începe în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie, conform Directivei Europene 2000/84/CE, aplicată uniform în toate statele Uniunii Europene.
Va fi ultima schimbare de oră? Ce spune Uniunea Europeană
În ultimii ani, s-a discutat intens despre eliminarea schimbării orei la nivelul Uniunii Europene.
În 2019, Parlamentul European a votat pentru renunțarea la sistemul actual, permițând fiecărui stat să decidă dacă va rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă.
Pandemia, crizele economice și energetice au amânat însă implementarea deciziei, iar în prezent, România continuă să aplice schimbarea orei de două ori pe an.
Potrivit declarațiilor Ministerului Energiei și ale Institutului Național de Metrologie, nu există deocamdată o decizie privind renunțarea definitivă la această practică.
Tradiții și obiceiuri populare legate de schimbarea orei
În cultura populară românească, momentul schimbării orei coincide cu începutul iernii astronomice și este asociat cu o serie de obiceiuri, mai ales în zonele rurale.
În Maramureș, Bucovina și Transilvania, bătrânii spuneau că „ziua se micșorează și sufletul se întoarce spre casă”. În satele tradiționale, oamenii pregăteau lemnele pentru sobă, făceau provizii și curățenie generală în gospodărie.
În multe comunități, femeile spălau covoarele, făceau dulceață de gutui sau prune, iar bărbații reparau gardurile și pregăteau grajdurile pentru iarnă.
Schimbarea orei mai era și un prilej pentru ritualuri de protecție: se aprindea o lumânare la fereastră „pentru lumina care pleacă mai devreme” și se spunea o rugăciune pentru sănătate și noroc în sezonul rece.
Superstiții populare. Ora care schimbă norocul
În folclorul românesc există credința că momentul schimbării orei aduce o scurtă „ruptură de timp” – o noapte „cu două ore 3”, cum se spune în Ardeal.
Unii credeau că, în acel moment, nu e bine să te cerți, să tai unghiile sau să pleci la drum, pentru că „vei repeta greșelile din anul trecut”.
De asemenea, era considerat un moment favorabil pentru visuri premonitorii, deoarece timpul care se repetă „deschide o poartă între lumi”.
În zonele de munte, bătrânii spuneau că dacă noaptea schimbării orei e senină, iarna va fi blândă; dacă plouă sau ninge, va fi grea și lungă.
Cum ne afectează schimbarea orei: ce spun medicii
Medicii atrag atenția că trecerea la ora de iarnă poate provoca tulburări temporare de somn, oboseală, lipsă de concentrare sau iritabilitate.
Organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta la noul ritm circadian, mai ales în cazul persoanelor sensibile, al copiilor și al vârstnicilor.
Dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, a explicat pentru Digi24 că schimbarea orei afectează hormonii care reglează somnul și starea de spirit.
„Corpul nostru are un ceas intern precis. Când îi modificăm ritmul, chiar și cu o oră, apar reacții de adaptare. De obicei, durează între două și cinci zile până la revenirea completă.”
Specialiștii recomandă expunerea la lumină naturală dimineața, evitarea cofeinei seara și menținerea unei rutine constante de somn.
De ce se mai păstrează ora de iarnă
Ora de iarnă este considerată ora standard legală în România și în majoritatea țărilor europene.
Argumentul principal pentru menținerea schimbării orei rămâne economisirea energiei și alinierea activităților umane la ciclul natural al luminii solare.
Totuși, în epoca modernă, impactul energetic este minor, iar motivele pentru păstrarea acestei practici țin mai mult de uniformitate internațională decât de economie.
România și sincronizarea europeană
România continuă să urmeze sistemul comun european, coordonat prin Comisia Europeană și Eurostat, pentru a menține sincronizarea transporturilor, comunicațiilor și fluxurilor economice.
Dacă unele state membre ar renunța la schimbarea orei, ar apărea diferențe între țări vecine, ceea ce ar complica programul trenurilor, zborurilor și activităților comerciale transfrontaliere.
Astfel, până la o decizie comună a Uniunii Europene, România va continua să schimbe ora de două ori pe an, în martie și octombrie.
