Un proiect legislativ depus la Senat propune eliminarea totală a pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Inițiatorii susțin că renunțarea definitivă este necesară pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin PNRR și pentru evitarea pierderii a 869 de milioane de euro.
Cum ar urma să fie eliminate pensiile speciale ale aleșilor locali
Pensiile speciale pentru aleșii locali, în prezent suspendate până la 1 ianuarie 2027, ar putea dispărea complet. Propunerea legislativă care vizează eliminarea acestor indemnizații a fost înregistrată la Senat pe 22 octombrie. Inițiatorii sunt doi parlamentari ai USR, care au transmis că aceste beneficii reprezintă o povară bugetară și contravin angajamentelor europene asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În forma actuală, pensiile speciale acordate primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene sunt definite în Codul administrativ. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 stabilește că toți cei care au deținut funcții de conducere în administrația locală, începând cu anul 1992, pot primi o indemnizație lunară la împlinirea vârstei standard de pensionare. Condiția este să fi avut cel puțin un mandat complet.
Până în 2027, dreptul la această indemnizație este suspendat. Totuși, legislația prevede în continuare mecanismul de calcul și posibilitatea de reactivare, ceea ce, susțin inițiatorii, creează riscul unei presiuni financiare uriașe asupra bugetului de stat.
Cum se calculează indemnizația pentru limita de vârstă a aleșilor locali
Codul administrativ prevede un mecanism fix de calcul. Indemnizația lunară se determină în funcție de durata mandatelor și este stabilită ca produs între numărul lunilor în care o persoană a exercitat funcția și 0,40% din indemnizația brută lunară a primarului sau președintelui de consiliu județean aflat în funcție.
Plafonul maxim este de trei mandate, echivalentul a 144 de luni. Cu alte cuvinte, un primar sau președinte de consiliu județean care a stat cel puțin 12 ani în poziție de conducere poate primi indemnizația la nivelul maxim eligibil.
Indemnizația se poate cumula cu orice pensie din sistemul public sau din alte sisteme de pensii, neintegrate sistemului general. De asemenea, este supusă impozitului pe venit și contribuției la asigurări de sănătate.
Inițiatorii proiectului oferă și un exemplu concret. În expunerea de motive au notat: „Spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Judeţean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni x 0,40% x 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON / lună (144 luni x 0,40% x 32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON”.
Diferența dintre aceste sume și pensia medie este una dintre principalele critici formulate de autorii proiectului. Aceștia susțin că indemnizația pentru limita de vârstă transformă funcțiile publice locale în poziții cu beneficii financiare privilegiate, în afara regulilor generale ale sistemului de pensii.
Proiectul vizează abrogarea articolului 210 din Codul administrativ
Propunerea legislativă înregistrată la Senat solicită eliminarea articolului 210 din Ordonanța 57/2019. Acest articol reprezintă baza legală a acordării pensiilor speciale pentru primari și președinți de consilii județene.
Dacă textul ar fi abrogat, pensia specială ar fi eliminată definitiv, nu doar suspendată temporar. Astfel, cei care au ocupat funcții după 1992 nu ar mai putea cere acest drept nici după 1 ianuarie 2027.
Inițiatorii precizează în documentul depus că România are o obligație clară de reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale. „Această iniţiativă nu este doar o opţiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european. Prin angajamentele luate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin îndeplinirea Jalonului 215”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit parlamentarilor, simpla suspendare a indemnizației nu reprezintă o reformă reală. Ei susțin că eliminarea doar pentru câțiva ani amână problema financiară, nu o rezolvă. „Deşi pensia specială pentru aleşii locali este, în prezent, suspendată (urmând să fie reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface cerinţa de reformă permanentă şi nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon şi, implicit, evitarea riscului de a pierde finanţarea de 869 de milioane de euro din fondurile europene.”
Impact bugetar și riscul reactivării dreptului
Inițiatorii atrag atenția și asupra unei posibile situații în care dreptul ar reveni în vigoare, în lipsa unei modificări legislative definitive. Proiectul avertizează că o asemenea reactivare ar genera costuri uriașe.
În expunerea de motive, aceștia notează: „O reactivare neaşteptată a acestui drept ar genera, pe lângă o cheltuială anuală imensă, o masă critică de dosare și obligaţii de plată care ar compromite ireversibil ţintele de deficit şi angajamentele fiscale”.
Argumentul financiar este central. Impactul ar apărea într-o perioadă în care România se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar și a menținerii reformelor convenite cu instituțiile europene. Pierderea fondurilor din PNRR, estimată la 869 de milioane de euro, este folosită ca justificare pentru urgența adoptării proiectului.
Ce urmează în procesul legislativ
Propunerea legislativă urmează să fie discutată în Senat, care este prima Cameră sesizată. Ulterior, proiectul va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional în astfel de situații. Dacă va fi adoptat, articolul 210 ar fi eliminat, iar pensiile speciale pentru aleșii locali ar dispărea din legislație.
Pensiile speciale au fost un subiect constant de dezbatere politică în ultimii ani. Tema generează nemulțumire publică din cauza diferențelor mari între aceste indemnizații și pensiile obișnuite. Eliminarea lor a fost discutată în repetate rânduri, însă până acum s-au operat doar suspendări temporare sau modificări parțiale.
