Comunele foarte mici din România nu mai pot funcționa fără sprijin financiar de la stat, iar menținerea actualei structuri administrative riscă să ducă la blocaje grave în funcționarea serviciilor publice de bază.
Avertismentul a fost transmis de Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, care susține că soluția pe termen mediu și lung este comasarea administrativă a localităților cu populație foarte redusă, concomitent cu o finanțare de urgență până la adoptarea unei decizii guvernamentale clare.
De ce este nevoie ca România să aibă parte de o reformă în domeniul administrării teritoriale
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Interviurile Express”, unde Simonis a explicat că statul nu mai poate susține un sistem în care există comune care nu dispun de fonduri suficiente nici pentru salarii, nici pentru iluminatul public. Potrivit acestuia, problema nu este una legată de investiții sau dezvoltare, ci de funcționarea minimală a administrațiilor locale.
„Guvernul ar trebui să înțeleagă ceva. Este primul an în care Guvernul nu vine din fondul de rezervă bugetară să sprijine localitățile. Eu înțeleg că nu trebuie sprijinite toate la fel, dar există în România localități ale căror bugete de la începutul anului nu pot asigura funcționarea, salarizarea și iluminatul public în comună. Nu vorbim de investiții. Ori dacă tu Guvern ai hotărât că acea comună rămâne comună și nu o comasezi cu o altă localitate, ești obligat să îi susții această finanțare. Că nu ai altă variantă. Altfel stingem lumina. Și nu mai plătim salarii”, a declarat Alfred Simonis.
Cu ce situație ne putem confrunta, în viziunea lui Alfred Simonis
Președintele CJ Timiș a subliniat că, în lipsa unei reforme administrative, statul ajunge într-o situație paradoxală: menține unități administrativ-teritoriale care nu sunt viabile economic, dar refuză să le mai sprijine financiar. În acest context, Simonis consideră că actualul model este nesustenabil și produce efecte directe asupra comunităților locale.
În opinia sa, soluția rațională este comasarea comunelor foarte mici, astfel încât acestea să ajungă la un prag minim de populație care să permită o administrare eficientă și un acces mai facil la fonduri europene.
„Cred că localități de 100, 200, 500 de locuitori, nu mai trebuie să existe. Ele ar trebui comasate cu localități mari, să facem un minim de 3, 4, poate 5.000 de locuitori, având astfel și acces la fonduri europene mai facil. Pentru că și fondurile europene se dau în funcție de populație”, a explicat Simonis.
CJ Timiș a apelat la fondurile de rezervă pentru a evita situații critice
Declarația face trimitere la regulile de finanțare ale programelor europene, unde dimensiunea populației este un criteriu important în alocarea fondurilor. În lipsa acestui prag minim, comunele mici rămân blocate într-un cerc vicios: nu au bani pentru funcționare, nu pot accesa finanțări pentru dezvoltare și depind constant de intervenții de urgență.
Până la adoptarea unei decizii la nivel guvernamental, Consiliul Județean Timiș a intervenit din propriul fond de rezervă pentru a evita situații critice în mai multe localități. Alfred Simonis a precizat că aceste intervenții au fost punctuale și strict legate de funcționarea de bază a administrațiilor locale.
„Cred că trebuie făcută o comasare, evident, dar cred că până când Guvernul ia taurul de coarne și face această comasare, nu poți lăsa în beznă localități și de aceea noi am intervenit din fondul de rezervă al județului Timiș în 7-8 situații ori pentru a cofinanța proiecte europene, ori pentru a plăti salariile și iluminatul public în localitate. Dacă ai hotărât că e comună una cu 150 de locuitori, ajut-o să trăiască, dacă nu, comaseaz-o și atunci înțeleg să nu-i mai dai bani”, a afirmat președintele CJ Timiș.
Intervențiile CJ Timiș au vizat atât plata salariilor, cât și menținerea iluminatului public, elemente considerate esențiale pentru funcționarea oricărei comunități. Simonis a subliniat că aceste măsuri nu pot substitui o politică națională coerentă, ci doar pot preveni colapsul administrativ pe termen scurt.
Ce îi așteaptă pe timișoreni în 2026
În paralel cu problema comunelor foarte mici, Alfred Simonis a vorbit și despre o schimbare de strategie la nivelul Consiliului Județean Timiș, concentrată pe localitățile din jurul municipiului Timișoara. În aceste zone, creșterea rapidă a populației din ultimul deceniu a pus o presiune majoră pe infrastructura existentă, în special pe sistemul educațional.
„Toate localitățile din jurul Timișoarei, de la Bucovăț, Moșnița, Giroc, Sânmihai, Săcălaz, Dudești, Becicherec, toate beneficiază de câte un proiect, aici presiunea e foarte mare”, a explicat Simonis.
Potrivit acestuia, dezvoltarea rezidențială accelerată nu a fost însoțită de investiții suficiente în școli, grădinițe și alte servicii publice. Din acest motiv, CJ Timiș a decis să redirecționeze o parte importantă din fondurile disponibile către aceste localități, unde nevoia este considerată urgentă.
„Și am identificat zone la marginea județului unde există creștere demografică însemnată și am finanțat acolo o școală. Deci investim acolo unde există nevoia de investiții”, a mai declarat președintele CJ Timiș.
