Guvernul pregătește o amplă reorganizare teritorială. Florești, Bragadiru, Chiajna și Popești-Leordeni ar putea deveni municipii, în timp ce 150 de orașe riscă să fie retrogradate la statutul de comună. Proiectul Ministerului Dezvoltării ar putea fi inclus în Pachetul 3 de reforme, potrivit Observator News.
Reforma administrativă care schimbă harta României
Ministerul Dezvoltării lucrează la un proiect care ar putea modifica profund structura administrativă a țării.
Documentul prevede o reorganizare teritorială prin care unele orașe să urce în rang — devenind municipii — iar altele să piardă acest statut și să redevină comune.
Conform informațiilor transmise de Observator News, peste 150 de orașe din România nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație și ar putea fi retrogradate.
În același timp, Florești, Bragadiru, Chiajna și Popești-Leordeni ar urma să devină municipii, având o dezvoltare urbană accelerată și o populație reală mai mare decât a multor reședințe de județ.
Criteriile pentru orașe și municipii se schimbă
România are în prezent 3.228 de localități, dintre care 209 nu îndeplinesc criteriile actuale privind numărul minim de locuitori.
Legea prevede, în forma actuală, un prag de 10.000 de locuitori pentru orașe și 40.000 pentru municipii.
Ministerul Dezvoltării propune acum o modificare a acestor praguri:
– 7.000 de locuitori pentru un oraș;
– 25.000 de locuitori pentru un municipiu.
Scopul, potrivit surselor citate de Observator, este „alinierea realităților demografice cu statutul administrativ”, în contextul în care depopularea și migrația internă au schimbat semnificativ structura populației.
Orașe care ar putea deveni municipii
În zona metropolitană București și în marile centre regionale, dezvoltarea suburbană a dus la creșteri masive de populație.
Chiajna, Florești, Popești-Leordeni și Bragadiru — candidați la statut de municipiu
– Chiajna, aflată la granița Capitalei, a avut în anii ’90 aproximativ 7.000 de locuitori.
Astăzi, potrivit datelor oficiale, are peste 40.000 de rezidenți, iar estimările locale vorbesc chiar despre 100.000 de persoane, incluzând populația neînregistrată.
Cu toate acestea, infrastructura este depășită. Localnicii se plâng că dezvoltarea imobiliară nu a fost dublată de investiții în utilități:
„Sunt multe blocuri, dar lipsesc rețelele de canalizare și apă curentă. Avem nevoie de școli și piețe, pentru că orașul a crescut prea repede”, spun locuitorii, citați de Observator News.
– Florești, localitate-satelit a municipiului Cluj-Napoca, a devenit în ultimul deceniu cel mai mare „dormitor urban” din Transilvania.
Aici locuiesc oficial peste 50.000 de oameni, dar numărul real ar putea depăși 80.000, potrivit primăriei locale.
– Popești-Leordeni și Bragadiru, din sudul și vestul Bucureștiului, se află într-o situație similară: o populație reală mai mare decât în Vaslui sau Giurgiu, dar infrastructură urbană încă limitată.
Toate aceste localități au în comun un ritm rapid de dezvoltare imobiliară, dar și probleme structurale: trafic aglomerat, rețele de apă și canalizare insuficiente, școli supraaglomerate și lipsa spitalelor.
Prin transformarea lor în municipii, Ministerul Dezvoltării vrea să creeze un cadru legal pentru investiții mai mari și pentru atragerea fondurilor europene.
150 de orașe ar putea redeveni comune
La polul opus, aproximativ 150 de orașe mici riscă să piardă statutul urban.
Cele mai afectate ar fi localitățile din zonele montane și nordice, unde populația s-a redus constant în ultimii 20 de ani.
Printre acestea se află Vatra Dornei (Suceava) și Orșova (Mehedinți), două orașe care, deși au o istorie bogată, nu mai îndeplinesc condițiile demografice și economice pentru a rămâne municipii.
Vatra Dornei, „Perla Bucovinei” care își pierde strălucirea
Stațiunea Vatra Dornei, declarată municipiu la începutul anilor 2000, are astăzi puțin peste 12.000 de locuitori.
Cândva una dintre cele mai vizitate destinații montane din nordul țării, orașul se confruntă acum cu depopulare și stagnare economică.
„Activitatea turistică și economică este slabă, orașul s-a golit. Avem tot mai puțini locuitori activi și prea puține locuri de muncă”, spun localnicii, citați de Observator.
Primarul Marius Rîpan admite că situația este dificilă, dar spune că procesul de reorganizare nu poate fi făcut peste noapte:
„Trebuie să se încheie un ciclu electoral și să se țină cont de ciclul financiar european. Fondurile vin inclusiv în funcție de rangul localității.”
Orșova, un municipiu care ar putea reveni la normalitate
Și Orșova, oraș-port de la Dunăre, ar putea pierde titlul de municipiu.
Primarul Adrian Cican spune că o astfel de decizie ar fi, de fapt, „un pas spre normalitate”:
„Orșova nu are ce să caute în categoria municipiilor. Ar fi corect să revenim la un statut realist, chiar dacă asta înseamnă mai puțini bani.”
Localnicii confirmă dificultățile economice: lipsa locurilor de muncă, salariile mici și migrația tinerilor către străinătate.
„Nu mai e industrie, nu mai e turism, tinerii pleacă. Orașul se stinge încet”, spun oamenii.
Reforma, legată de Pachetul 3 de reforme administrative
Proiectul Ministerului Dezvoltării ar putea fi inclus în Pachetul 3 de reforme, parte din planul de eficientizare a administrației publice și de corelare a fondurilor europene cu performanța locală.
Surse guvernamentale susțin că reorganizarea teritorială ar urma să țină cont de:
– numărul real de locuitori (nu doar datele din registrele administrative);
– nivelul de dezvoltare economică;
– infrastructura existentă (rețele de apă, drumuri, școli, spitale);
– capacitatea de atragere a fondurilor europene.
Ministerul vizează o administrație locală mai eficientă, cu orașe care pot susține cheltuielile proprii și comune care nu mai există doar „pe hârtie” ca entități urbane.
Impactul asupra finanțării și fondurilor europene
Statutul administrativ al unei localități influențează direct nivelul finanțării de la bugetul de stat și eligibilitatea pentru proiectele europene.
Orașele și municipiile au acces la programe de investiții mai mari decât comunele.
Retrogradarea poate însemna pierderea unor surse importante de finanțare, dar și o reducere a obligațiilor administrative.
Primarii din localitățile vizate cer, însă, o tranziție graduală.
„Nu poți transforma peste noapte un municipiu în comună fără să afectezi finanțarea și serviciile publice”, avertizează edilul din Vatra Dornei.
O reformă cu efecte pe termen lung
Reorganizarea teritorială ar putea deveni una dintre cele mai ample modificări administrative din ultimele două decenii.
Ultima reformă de acest tip a avut loc în anii 2000, când mai multe localități au fost ridicate la rangul de orașe sau municipii, în contextul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană.
De data aceasta, scopul este invers: adaptarea structurii administrative la realitățile demografice actuale.
Populația României a scăzut sub 19 milioane de locuitori, iar migrația internă a transformat radical raportul dintre centrele mari și orașele mici.
România urbană se redesenează
Prin noua reformă, harta urbană a României ar putea fi reconfigurată complet:
– orașele-satelit din jurul marilor centre economice vor deveni municipii;
– localitățile depopulate vor fi reîncadrate ca comune;
– fondurile vor fi redistribuite după criterii de performanță.
Autoritățile afirmă că scopul nu este „retrogradarea”, ci modernizarea logicii administrative.
„Avem nevoie de localități sustenabile, nu doar de titluri formale”, spun surse guvernamentale implicate în proiect.
