AUR și liderul formațiunii, George Simion, sunt acuzați că favorizează indirect marii comercianți online din China prin contestațiile depuse la CCR împotriva taxei de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare sub 150 de euro. Material complet despre demersurile parlamentare, reacția Curții Constituționale și relațiile politice dintre reprezentanți AUR și China.
Controverse privind poziția lui George Simion și AUR față de taxa pe colete extracomunitare
Grupurile parlamentare AUR sunt acuzate că acționează, în mod indirect, în favoarea marilor platforme chineze precum Temu, Shein, Alibaba sau Trendyol, în contextul contestațiilor depuse la Curtea Constituțională împotriva taxei de 25 de lei pentru coletele extracomunitare sub 150 de euro.
Taxa a fost introdusă ca parte a pachetului de măsuri pentru redresare fiscală, iar autoritățile au argumentat că aceasta răspunde unor necesități logistice și de control vamal. Criticii măsurii susțin contrariul. AUR, prin liderii săi, a contestat de trei ori actele normative care includ această taxă, revendicând dreptul consumatorilor de a achiziționa produse din afara Uniunii Europene fără costuri suplimentare.
În paralel, reprezentanții din industria românească avertizează că importurile masive ieftine din China afectează producătorii locali și magazinele online românești. În acest context, demersurile AUR au stârnit reacții puternice, iar partidul este acuzat că susține indirect interesele platformelor chineze.
Argumentele prezentate de AUR în fața Curții Constituționale
Contestațiile depuse de parlamentarii AUR la CCR conțin o serie de critici formulate în legătură cu taxa de 25 de lei. Formațiunea susține că măsura ar încălca prevederi constituționale și principii fiscale fundamentale. Documentul prezentat de AUR include mai multe puncte, redate exact în forma depusă la Curte.
„(i) creează o discriminare nejustificată între bunurile provenite din Uniunea Europeană, care nu sunt supuse acestei taxe, și bunurile din țări terțe, care sunt penalizate cu 25 lei/colet, indiferent de valoarea efectivă a acestuia, fără o justificare obiectivă și rezonabilă din punct de vedere economic sau logistic;
(ii) contrar dispozițiilor art.56 din Constituție, taxa logistică nu ține cont de valoarea bunurilor sau de capacitatea de plată a consumatorilor, încălcând principiul proporționalității fiscale;
(iii) taxa logistică constituie o restricție nejustificată asupra dreptului consumatorilor de a achiziționa bunuri de pe piețele internaționale și asupra libertății operatorilor economici de a desfășura comerț internațional, contrar dispozițiilor art.44 și art.45 din Constituție;
(iv) măsura poate fi percepută ca o formă de protecționism comercial în favoarea operatorilor din Uniunea Europeană în detrimentul celor din țări terțe, putând genera conflicte comerciale și măsuri de retorsiune din partea partenerilor comerciali internaționali, iar diferența de tratament între coletele din Uniunea Europeană și cele din țări terțe poate încălca principiul națiunii celei mai favorizate și alte norme de drept comercial internațional, care impun tratament egal pentru operatorii din diferite țări;
(v) este disproporționată față de costurile reale de gestionare și nu pare justificată de necesități imperative de interes public.
Obligația furnizorilor poștali de a identifica, urmări și taxa fiecare colet extracomunitar va necesita investiții în sisteme informatice și personal specializat, crescând costurile operaționale ale sectorului poștal. Obligația de subrogare, în cazul neîncasării taxei, expune furnizorii de servicii poștale la riscuri financiare semnificative și poate determina unii operatori să refuze să mai livreze colete extracomunitare de valoare mică”.
Reacția Curții Constituționale și noile acțiuni depuse de AUR
Curtea Constituțională a respins contestația AUR, cu excepția opiniilor separate exprimate de judecătorii Cristian Deliorga și Gheorghe Stan. Decizia nu a pus capăt demersului politic. Imediat după respingere, senatori ai AUR, coordonați de Petrișor Peiu, au depus o nouă contestație, solicitând din nou declararea neconstituțională a întregului pachet de măsuri fiscale.
CCR stabilise inițial termene îndepărtate pentru soluționarea cauzei, inclusiv o dată în martie și o alta în ianuarie 2026. Ulterior, calendarul a fost accelerat, iar termenul a fost redus până la 10 decembrie 2025. Totuși, nu există certitudinea unei decizii definitive, în condițiile în care dosarul conține multiple capete de cerere și ridică probleme complexe privind politica fiscală națională.
Participarea reprezentanților AUR la forumuri economice româno-chineze
În paralel cu demersurile legislative, lideri ai AUR au participat la Forumul pentru cooperare economică româno-chinez, desfășurat la Palatul Parlamentului. Printre participanți s-au aflat George Simion, Corendea Cosmin, președintele Comisiei parlamentare de prietenie cu Republica Populară Chineză, și Laura Gherasim, membră în aceeași comisie.
Corendea, deputat AUR ales în județul Giurgiu, a transmis un mesaj favorabil consolidării relațiilor bilaterale. Declarația acestuia a fost făcută în cadrul conferinței și este redată exact:
„Relaţia dintre România şi China nu este una conjuncturală şi nu depinde de cicluri politice. Este o relaţie matură, bazată pe respect, prietenie şi cooperare economică reală. Voi continua să sprijin concret proiectele care aduc investiţii, locuri de muncă, dezvoltare şi beneficii pentru cetăţeni”.
Deputatul a efectuat anterior o vizită în China, unde a participat la întâlniri cu reprezentanți ai mediului economic, potrivit informațiilor publice.
