Plafonarea adaosului comercial la alimente de bază, impusă prin OUG 67/2023, a expirat la 30 septembrie. De la 1 octombrie 2025, prețurile cresc, iar un nou val de scumpiri se anunță din 2026, odată cu majorările de taxe și impozite.
Ce se schimbă după 30 septembrie
Măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele alimentare de bază, introdusă inițial în vara anului 2023, nu a mai fost prelungită de Guvern. Astfel, începând cu 1 octombrie 2025, prețurile la raft vor fi stabilite liber, în funcție de costurile de producție, transport și de politica fiecărui lanț de magazine.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 67/2023, plafonarea a fost aplicată timp de mai bine de un an, ca măsură temporară pentru combaterea inflației și a creșterii costurilor de trai. Scopul inițial al acestei măsuri a fost limitarea creșterii excesive a prețurilor la alimentele de bază, dar actul normativ avea termen de valabilitate până la 30 septembrie 2025, dată la care și-a încetat efectele.
Potrivit Digi24, executivul nu a discutat o nouă prelungire a ordonanței, iar producătorii și retailerii pot reveni la stabilirea liberă a prețurilor, în funcție de cerere și ofertă.
Lista completă a alimentelor care se scumpesc din octombrie
În categoria produselor afectate direct de eliminarea plafonului intră cele mai consumate alimente din gospodăriile românilor.
Acestea vor fi primele care vor înregistra creșteri de preț, pe măsură ce costurile reale ale lanțului de producție și distribuție vor fi transferate către consumatorul final.
Printre alimentele vizate se numără:
Pâine albă simplă (300–500 grame, fără specialități);
Lapte de vacă 1 litru, cu 1,5% grăsime (cu excepția UHT);
Brânză telemea de vacă vrac;
Iaurt simplu 3,5% grăsime, ambalaj până la 200 grame;
Făină albă de grâu „000” (până la 1 kg);
Mălai (până la 1 kg);
Ouă de găină calibrul M;
Ulei de floarea-soarelui (până la 2 litri);
Carne proaspătă de pui;
Carne proaspătă de porc;
Legume proaspete vrac;
Fructe proaspete vrac;
Cartofi albi vrac;
Zahăr alb tos (până la 1 kg);
Smântână 12% grăsime;
Unt (până la 250 grame);
Magiun (până la 350 grame).
Eliminarea plafonării înseamnă că fiecare comerciant va putea aplica adaosuri diferite, în funcție de costurile proprii, de condițiile de aprovizionare și de politicile interne.
Reacțiile economiștilor: „O măsură temporară care și-a atins scopul”
Economiștii consultați de Digi24 susțin că plafonarea adaosurilor a fost o soluție de moment, care a limitat creșterile bruște din perioada de vârf a inflației, dar care nu putea fi menținută pe termen lung.
„Această măsură a fost eficientă doar pentru stabilizarea temporară a pieței. Într-o economie concurențială, intervențiile de acest tip nu pot fi perpetuate fără a crea distorsiuni. Eliminarea plafonării va aduce o reașezare firească a prețurilor, în funcție de costuri și productivitate”, a explicat un analist financiar pentru sursa citată.
Reprezentanții asociațiilor de retaileri au avertizat, la rândul lor, că, deși nu se așteaptă la scumpiri explozive, creșterea prețurilor cu 5–10% la anumite produse este inevitabilă, mai ales în contextul creșterii costurilor logistice și al prețurilor la energie.
Cum au evoluat prețurile în timpul plafonării
Datele colectate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, între iulie 2023 și iulie 2025, inflația la produsele alimentare de bază s-a menținut la o medie anuală de 6%, semnificativ sub nivelul general al inflației din 2022–2023, care depășea 15%.
Măsura a avut, însă, și efecte secundare. Producătorii mici au reclamat presiuni asupra marjelor de profit, iar unele firme au redus producția pentru a rămâne pe linia de plutire.
„A fost un compromis dificil între protejarea consumatorului și supraviețuirea producătorilor. O parte din costuri au fost absorbite de industrie, dar fără această măsură, multe familii nu ar fi făcut față valului de scumpiri din ultimii doi ani”, a explicat un reprezentant al Patronatului Român din Industria Alimentară.
Un nou val de scumpiri în 2026
Eliminarea plafonării alimentelor este doar începutul unui nou ciclu de creșteri de prețuri. Începând cu 1 ianuarie 2026, mai multe modificări fiscale vor intra în vigoare, potrivit pachetului fiscal discutat în Guvern și Ministerul Finanțelor.
Cele mai importante dintre acestea sunt:
Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% pentru persoanele nerezidente;
Creșterea impozitului pe locuințe cu până la 70%, în funcție de valoarea imobilelor;
Posibila creștere a cotei generale de TVA la 23%, măsură aflată în analiză la Ministerul Finanțelor;
Taxe suplimentare pentru companiile multinaționale, în special cele din sectoarele energie, retail și transporturi.
Toate aceste modificări ar putea alimenta indirect inflația în prima parte a anului 2026, mai ales dacă producătorii vor transfera noile costuri fiscale în prețurile finale.
Guvernul, sub presiune: între stabilitate fiscală și protejarea populației
Deși Ministerul Economiei și cel al Agriculturii nu au anunțat noi măsuri de sprijin, surse guvernamentale au declarat pentru Digi24 că Executivul urmărește atent evoluția prețurilor din octombrie și ar putea interveni punctual, dacă scumpirile depășesc un prag considerat rezonabil.
Un oficial din Ministerul Finanțelor a confirmat că eventualele ajustări de TVA pentru produsele alimentare rămân în discuție, dar că acestea vor depinde de încasările bugetare din ultimul trimestru al anului 2025.
Ce pot face consumatorii
Specialiștii în economie domestică recomandă populației să își adapteze obiceiurile de cumpărături și să urmărească promoțiile reale, nu doar prețurile „tăiate” afișate la raft.
„Consumatorii trebuie să compare ofertele, să cumpere local, direct de la producători și să evite risipa alimentară. O planificare mai atentă a cheltuielilor poate reduce impactul scumpirilor iminente”, afirmă economista Roxana Popescu, citată de Digi24.
