Economistul Cristian Păun, profesor universitar la ASE, avertizează că România se află deja într-o criză de finanțare și se apropie de o criză economică.
Țara rostogolește datorii din trecut și continuă să acumuleze unele noi, în timp ce deficitul excesiv menține inflația ridicată și blochează scăderea dobânzilor.
Cristian Păun: „România trece printr-o criză de finanțare”
România se află deja într-o criză de finanțare, care riscă să se transforme într-o criză economică în toată regula, avertizează profesorul universitar Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice din București.
Într-un interviu acordat Digi24, economistul explică faptul că statul român „rostogolește datorii din trecut și creează mereu altele noi”, menținând astfel o presiune constantă pe buget și pe inflație.
„Eu cred că suntem deja într-o criză de finanțare, pentru că această criză de finanțare este determinată de mai mulți factori. Cred că cel mai important factor este credibilitatea ta. Gândiți-vă că noi nu plătim datorii publice înapoi. Noi rostogolim datorii din trecut și acumulăm mereu altele noi. De asta tot crește procentul acela, deși în mod logic ar trebui să mai scadă”, a spus Cristian Păun.
Dobânzile nu pot scădea fără reducerea inflației și a deficitului
Economistul afirmă că România se confruntă cu o problemă sistemică: inflația ridicată, determinată de un deficit bugetar excesiv.
„Nu, cât timp nu scade inflația, n-are cum să scadă dobânda. Cât timp nu scade deficitul, n-are cum să scadă inflația. E simplu. Acolo este cheia”, a declarat Păun.
El a explicat că statul, confruntat cu nevoia de finanțare, concurează direct cu mediul privat pentru atragerea de capital, ceea ce menține dobânzile ridicate.
„Guvernul are nevoie de bani. Având deficit, se duce în piață și emite titluri de stat sau obligațiuni. Vrea bani, vrea capital. El face treaba asta la concurență cu entitățile private – companii, persoane fizice –, care cer și ele capital pentru nevoile lor. De aceea dobânzile sunt acolo sus astăzi”, a explicat profesorul universitar.
Presiunea dublă a deficitelor „gemene”
Cristian Păun a avertizat că România se confruntă nu doar cu un deficit bugetar ridicat, ci și cu un deficit comercial accentuat.
„Avem și efectul pe importuri. Din acest motiv, avem deficite gemene legate între ele”, a arătat economistul.
Deficitele gemene – fiscal și de cont curent – amplifică presiunile inflaționiste și limitează spațiul de manevră al guvernului. În lipsa unor măsuri structurale de reducere a cheltuielilor și de stimulare a producției interne, statul continuă să depindă de împrumuturi costisitoare.
„Nu poți rostogoli datoriile la infinit”
Profesorul universitar atrage atenția că România nu mai are spațiu bugetar pentru a continua să-și finanțeze datoriile prin noi împrumuturi.
„Se majorează PIB, dar din păcate crește acel procent al datoriei, pentru că datoria se acumulează cu un ritm mai mare decât se asimilează PIB. La un moment dat trebuie să se oprească mecanismul acesta, pentru că nu poți să le rostogolești la infinit”, a spus Păun.
El a mai precizat că România are un rating de țară afectat negativ de această politică financiară, ceea ce îngreunează atragerea de capital și majorează costurile de împrumut.
„Avem ratingul prost pentru că rostogolim datorii și nu suntem în stare să rambursăm din datoriile din trecut. Toate acestea se văd în costurile noastre de finanțare”, a afirmat economistul.
România, tot mai aproape de o criză economică
Întrebat dacă actualele probleme fiscal-bugetare se resimt deja în economie, Cristian Păun a confirmat că efectele negative se văd în stagnarea pieței și în presiunea pusă pe mediul privat.
„Soluția pe care noi am aplicat-o pentru a ieși din acest impas este una prociclică, care ne împinge încet-încet într-o criză de natură economică și vedem că stagnăm. Stagnăm și pentru că, din păcate, am agresat economia reală, cu mic, cu mare, cu tot felul de aberații fiscale pe care nu le scoatem, pe care le multiplicăm”, a explicat profesorul.
Acesta a dat ca exemplu „taxa pe stâlp”, o măsură care, deși aduce venituri minore la buget, descurajează investițiile.
„Dacă ne uităm la cât aduce taxa pe stâlp la bugetul statului, ne dăm seama că pur și simplu o aplicăm doar ca să dăm chiaburilor de capitaliști în cap, pentru că nu aduce nimic”, a spus Cristian Păun.
Consecințe directe: dobânzi mari și datorii mai grele pentru români
În condițiile în care inflația rămâne ridicată și deficitul nu este redus semnificativ, dobânzile la credite nu vor scădea, avertizează specialistul.
Indicele IRCC, care determină costurile creditelor de consum pentru populație, este în creștere, iar efectul se va simți direct în ratele lunare ale românilor.
„Cât timp inflația e mare, dobânzile rămân sus. Nu putem spera la credite mai ieftine fără disciplină bugetară”, a concluzionat profesorul de la ASE.
România are nevoie de reforme structurale
Economistul subliniază că reducerea deficitului bugetar și a datoriilor publice trebuie să devină o prioritate națională. În lipsa acestor măsuri, economia riscă o perioadă prelungită de stagnare și vulnerabilitate în fața șocurilor externe.
„Trebuie să învățăm să trăim din ceea ce producem, nu din ceea ce împrumutăm. Nu poți construi o economie sustenabilă pe datorie perpetuă. E doar o chestiune de timp până când piețele nu te mai creditează”, avertizează Cristian Păun.
Ce înseamnă „deficite gemene” și cum afectează economia României
Conceptul de „deficite gemene” descrie o situație în care o țară se confruntă simultan cu două dezechilibre majore: deficit bugetar și deficit de cont curent. Practic, statul cheltuiește mai mult decât încasează, iar economia importă mai mult decât exportă. Aceste două deficite se alimentează reciproc și generează un cerc vicios care poate destabiliza sistemul economic. România se află de câțiva ani într-un astfel de scenariu. Pe de o parte, cheltuielile publice au crescut constant — pentru salarii, pensii și investiții de scurtă durată —, în timp ce veniturile bugetare au rămas la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, sub 30% din PIB.
Pe de altă parte, producția internă nu reușește să acopere cererea tot mai mare, iar importurile cresc mai repede decât exporturile. Rezultatul: un dezechilibru dublu, care se reflectă în inflație, dobânzi mari și o presiune tot mai mare asupra cursului valutar.
Ce este deficitul bugetar, pe înțelesul tuturor
Deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, este finanțat prin împrumuturi, de regulă prin titluri de stat vândute băncilor sau investitorilor internaționali. Cu cât statul se împrumută mai mult, cu atât crește costul finanțării, pentru că investitorii cer dobânzi mai mari, temându-se de riscul de neplată. În paralel, deficitul de cont curent reflectă dezechilibrul dintre exporturi și importuri. România importă masiv bunuri de consum, energie și produse industriale, dar exportă în principal materii prime sau produse cu valoare adăugată mică. Această diferență scoate din țară mai mulți bani decât intră, iar efectul este resimțit direct asupra leului, care se depreciază treptat.
Când cele două deficite cresc în același timp, presiunea asupra economiei devine dublă. Statul are nevoie de tot mai mulți bani pentru a-și acoperi datoriile, în timp ce sectorul privat suferă din cauza dobânzilor mari și a costurilor ridicate ale importurilor. Specialiștii avertizează că, fără o reducere simultană a celor două dezechilibre, România riscă să intre într-o spirală a datoriilor și a inflației. Soluția propusă de economiști precum Cristian Păun este simplă în teorie, dar dificilă în practică: disciplină fiscală, investiții reale și stimularea producției interne, pentru ca țara să trăiască din ce produce, nu din ce împrumută.
