Temutul interlop Lucian Boncu, cel care a plănuit asasinarea unui jurnalist, a scăpat de acuzația de grup infracțional organizat în dosarul cocaina

Autor: Ion Motea

Publicat: 16-08-2021 13:48

Article thumbnail

Sursă foto: bugetul.ro



Temutul interlop Lucian Boncu a scăpat de un dosar penal, după ce Curtea de Apel Timișoara a motivat sentința în dosarul traficului de cocaină al grupării, în care liderul interlop și ceilalți inculpați au fost achitați de săvârșirea infracțiunii de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, conform celor de pressalert.ro.






Instanța a stabilit că ”la dosarul cauzei nu există probe care să confirme existența unui astfel de grup (…) Noțiunea de grup infracțional organizat este definită de legiuitor prin dispozițiile art.367



alin.6 C.p. astfel : grup infracțional organizat – grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. În consecință, din interpretarea celor două dispoziţii legale indicate mai sus, se poate observa faptul că existența infracțiunii prevăzute de art.367 alin.1 C.p. este condiționată de urmărirea, de către grupul respectiv, a unui anumit scop – comiterea uneia sau mai multor infracțiuni ”.


Curtea de Apel Timișoara a constatat că ”în ceea ce priveşte componenţa şi structura acestui grup, susţinerile organelor de urmărire penală sunt ambigue, fiind vehiculate mai multe nume, printre care Ştefan Paul, Mladenovici Dumitru şi Cionca Alin, aceştia având rolul de a comercializa droguri pe raza municipiului Timişoara, principalii colaboratori ai acestora fiind Oltean Marius – pentru inculpatul Ştefan Paul şi Banciu Remus – pentru numitul Mladenovici Dumitru.


În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Boncu Lucian, procurorul a arătat că datorită influenţei exercitate de acesta în mediul interlop din oraş, exista o relaţie de „ascultare” pe care care toţi vânzătorii de droguri din oraş o manifestau faţă de el, inculpatul oferind şi protecţie unor persoane acuzate de infracţiuni grave, pentru sprijinul acordat el fiind recompensat periodic cu diferite sume de bani sau cantităţi de droguri cu titlu gratuit” și că ”nici organele de urmărire penală şi nici prima instanţă nu
au evidenţiat care sunt membrii iniţiali ai pretinsului grup infracţional, la care să fi aderat
ulterior şi celelalte persoane.





De asemenea, organele de urmărire penală au invocat existenţa unui grup infracţional organizat având ca scop săvârşirea unor infracţiuni de trafic de droguri, fără însă a evidenţia care erau regulile respectate în cadrul grupului, care erau atribuţiile specifice fiecărui membru al grupului, care era structura ierarhică a acestui grup.



Deşi în cuprinsul rechizitoriului se susţine că gruparea ce formează obiectul prezentului dosar este de tip colaborativ, neexistând o relaţie se subordonare ierarhică, instanţa de apel apreciază că orice organizaţie criminală, pentru a putea fi definită ca fiind un grup infracţional organizat, presupune o asociere compusă din mai multe persoane, într-o formă complexă, cu o anumită organizare, disciplină, program şi reguli clare, determinate de scopul urmărit, ori aceste cerinţe nu se regăsesc în prezenta cauză”.

Instanța a stabilit că ” instanţa de apel constată că inculpatul Boncu Lucian nu era altceva decât un consumator de droguri, care se aproviziona cu astfel de substanţe de la diferite persoane, inclusiv inculpatul Cionca Alin, ulterior oferind drogurile achiziţionate şi altor persoane care veneau în locuinţa sa în acest scop.


Inculpaţii Ştefan Paul, Oltean Marius, Banciu Remus şi Cionca Alin erau vânzători de droguri, distribuind astfel de substanţe clienţilor doritori, fără însă a exista vreo legătură subiectivă între ei sau un plan coordonat pentru atingerea unui scop comun. Or, în lipsa unui scop comun, nu se poate vorbi de existenţa unui grup infracţional organizat.


Simpla împrejurare, evidenţiată de organele de urmărire penală, că inculpaţii se cunoşteau şi, unii dintre ei, au dezvoltat relaţii de prietenie şi apropiere, nu poate constitui un argument pentru condamnarea unei persoane, atâta timp cât nu există nicio dovadă că aceştia au avut preocupări şi activităţi infracţionale derulate în comun, care pot fi circumscrise noţiunii de „scop” al grupului infracţional organizat.


În opinia instanţei de apel, în prezenta cauză, trimiterea în judecată a celor cinci inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, s-a întemeiat pe anumite prezumții prezentate de organele de urmărire penală. Însă, în cadrul procesului penal nu pot fi folosite prezumțiile pentru a justifica condamnarea unei persoane, instanța de judecată fiind obligată să-și întemeieze hotărârea de condamnare pe probe certe, probe care, în ceea ce priveşte această infracţiune, nu există”, scriu cei de la pressalert.ro.







 
Explorează subiectul
Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri