Mult timp, valoarea de 120/80 mmHg a fost prezentată drept reperul ideal pentru tensiunea arterială. Acest număr era memorat de generații de pacienți și era considerat ținta pe care oricine trebuia să o atingă. În 2026 însă, noile ghiduri medicale aduc o reconsiderare importantă. Specialiștii spun că interpretarea tensiunii arteriale nu se mai rezumă la un singur număr, ci depinde de multiple variabile personale, relatează Exquis, ZiuaNews și DoctorulZilei.
Ce spun ghidurile actuale
Potrivit recomandărilor americane și europene actualizate, tensiunea arterială normală este definită ca o valoare sistolică sub 120 mmHg și o valoare diastolică sub 80 mmHg. Cu toate acestea, medicii pun din ce în ce mai mult accent pe riscul cardiovascular individual, nu doar pe cifrele din cabinet. Un pacient tânăr, fără alte afecțiuni, poate avea o tensiune de 115/75 fără probleme. În schimb, un diabetic sau un cardiac cu tensiune 120/80 poate avea nevoie de tratament.
Noile ghiduri introduc conceptul de „tensiune optimă personalizată". Acesta ia în calcul vârsta, istoricul familial, stilul de viață și prezența altor boli asociate. Astfel, pentru unii pacienți, ținta poate fi 130/80, în timp ce pentru alții poate fi 110/70. Individualizarea tratamentului este noul standard.
De ce s-a schimbat abordarea
Studiile epidemiologice recente au arătat că pacienții cu tensiune arterială în jurul valorii de 120/80 pot avea, în anumite condiții, un risc cardiovascular mai mare decât se credea. De exemplu, fluctuațiile mari ale tensiunii pe parcursul zilei, chiar dacă media este 120/80, pot fi mai periculoase decât o tensiune constantă de 125/85. De aceea, medicii recomandă acum monitorizarea ambulatorie pe 24 de ore.
De asemenea, s-a descoperit că presiunea pulsului, adică diferența dintre valoarea sistolică și cea diastolică, este un predictor independent de risc. O diferență prea mare sau prea mică poate indica probleme ale inimii sau ale vaselor de sânge, chiar dacă cifrele absolute par normale.
Cum măsori corect tensiunea
Pentru a obține valori relevante, este esențial ca măsurarea să se facă corect. Pacientul trebuie să stea așezat timp de cinci minute înainte de măsurare, cu spatele sprijinit și picioarele pe podea. Mâneca trebuie ridicată, iar manșeta trebuie plasată la nivelul inimii. Este interzis să se vorbească în timpul măsurătorii. Ideal este ca măsurarea să se facă de două ori, la interval de un minut, și să se noteze media.
Automonitorizarea la domiciliu este încurajată. Tensiunea măsurată acasă este adesea mai mică decât cea din cabinet, deoarece pacientul este mai relaxat. Ghidurile actuale recomandă ca diagnosticul de hipertensiune să se bazeze pe valorile de acasă, nu doar pe cele din spital.
Când trebuie să te îngrijorezi
O tensiune sistolică constant peste 130 mmHg sau o diastolică peste 80 mmHg, confirmată prin măsurători repetate, impune consult medical. La fel și o diferență pulsului mai mare de 60 mmHg sau mai mică de 30 mmHg. Simptomele precum durerile de cap, amețelile, zgomotele în urechi sau vederea încețoșată pot însoți hipertensiunea, dar de multe ori aceasta este asimptomatică.
Medicii cardiologi atrag atenția că auto-medicația este periculoasă. Nu toți pacienții cu tensiune ridicată au nevoie de medicamente. Schimbările de stil de viață, inclusiv reducerea sării, exercițiul fizic și renunțarea la fumat, pot scădea tensiunea semnificativ. Doar medicul poate stabili dacă și când este necesar tratamentul farmacologic.
Perspective
Deși 120/80 rămâne un reper util, el nu mai este considerat unicul standard de sănătate cardiovasculară. Medicina modernă pune pacientul în centrul diagnosticului și adaptează tratamentul la profilul individual de risc. Oamenii ar trebui să-și cunoască valorile tensiunii, să le monitorizeze constant și să discute cu medicul despre ce înseamnă acele cifre pentru sănătatea lor personală.
