În plină criză a sistemului sanitar românesc, există o ramură a medicinei care ia o amploare uluitoare de la an la an. Facem referire la cea estetetică, un domeniu aflat în continuă dezvoltare, care se ocupă cu îmbunătățirea aspectului fizic prin proceduri chirurgicale și non chirurgicale. Conform studiilor de specialitate, în România, în 2025, peste 150.000 de femei au apelat la medici esteticieni, veniturile clinicilor private estetice depășind, anul trecut, peste 130 de milioane de euro, dublu față de anul 2018.
Chirurgia estetică, tinerețe fără bătrânețe sau marketing pe mii de euro?
Însă, cât este moft și cât este necesitate în aceste intervenții estetice? Oferă ele tinerețe fără bătrânețe, așa cum se vehiculează constant în campaniile de social media ale clinicilor private de profil? Dau aceste intervenții dependență, asemenea unui drog? Cât de mult mai contează să ne păstrăm naturalețea trăsăturilor și cât de departe suntem dispuse să mergem pentru a ne menține tinere? Atunci când luăm astfel de decizii legate de corpul nostru, ne dorim oare să ne privim cu mândrie în oglindă, fie încercăm cu disperare să facem față presiunii sociale și noilor standarde de frumusețe impuse de filtrele de înfrumusețare și nu de un trend care să aibă la bază biologia, genetica? Psihologii abordează din ce în ce mai des aceste subiecte și trag semnale de alarmă, însă nimic nu a reușit să oprească avântul industriei estetice pe plan național, dar și internațional.
În încercarea de a afla răspunsuri cât mai clare la întrebări ale căror răspunsuri ar trebui să îl cunoaștem, am stat de vorbă cu Ana Clima, medic specialist in chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă.
De de îmbătrânim înainte să ne sune ceasul biologic?
Chirurg plastician la spitalul Floreasca din Capitală, dar și în mediul privat, doamna doctor își începe discursul despre medicina estetică într un mod total neașteptat. Nu ne vorbește despre miracolul întineririi, ci despre greșelile care duc la necesitatea îmbunătării aspectului pielii, dar și despre capcanele și mirajul acestui vast domeniu.
“Problemele tenului se datorează, în primul și în primul rând, igienii feței. Dăm mult prea des vina pe vârstă și prea puțin pe faptul că nu avem o igienă facială corectă. O piele îmbătrânește prematur atunci când nu ne spălăm corect pe față, atunci când nu ne demachiem corespunzător, fie pentru că ne expunem la soare fără a utiliza o cremă cu factor de protecție. Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să îl înțelegem. De asemenea, doamnele și domnișoarele trebuie să înțeleagă că igiena aplicată feței trebuie aplicată și gâtului. Poți să folosești tone de toxină botulinică, poti cumpăra cele mai scumpe creme de pe piață, mai important decât apa și săpunul dermatologic nu este nimic”.
Cazuri concrete în care medicina estetică îți poate salva viața
Doamna doctor Ana Clima ne răspunde cu o franchețe neobisnuită și atunci când o întrebăm dacă estetica a ajuns un moft, o întrecere de care arată mai bine, mai mult decât o nevoie reală de a fi mulțumite cu propria persoană.
„Da, estetica a devenit în cele mai multe cazuri un moft, aceste este adevărul. Aici mă refer la estetica feței, pentru că atunci când vorbim despre intervențiile chirurgicale efectuate la nivelul corpului, acelea sunt absolut necesare, pentru că altfel nu ar exista obiectul intervenției în sine. De exemplu, sunt foarte multe femei care aleg să scape de grăsime prin lipoabsorbție sau abdominoplastie și este minunat faptul că medicina a evoluat atât de mult încât să ne permită să efectuăm astfel de proceduri chirurgicale ce pot salva chiar viața uneori. Mai avem și cazul persoanelor, aici mă refer și la femei, dar și la bărbați, care au slăbit foarte mult, și au rămas cu un surplus și la nivelul feței, gâtului. În acest caz este necesar un lifting facial, care repozitionează structurile profunde care au glisat jos datorită gravitației. Acestea sunt cazuri unde medicina estetică face minuni. Însă, atunci când vrei buze extrem de mari pentru că așa este moda, acolo vorbim despre un moft, ba chiar putem vorbi despre inconștiență de cele mai multe ori.”
Eleve de 14 ani calcă pragul clinicilor estetice
Tot mai mulți psihologi atrag atenția, la nivel mondial, asupra unui trend care prinde din ce în ce mai multă amploare în rândul adolecentelor. Mai exact, conform evidențelor medicale, foarte multe minore apelează la fel de fel de intervenții estetice încă de la 14 ani. Desigur, conform legislației în vigoare, acest lucru este total interzis fără acordul părinților, însă nici măcar acest lucru nu mai reprezintă un impediment. Motivul? Eleve de liceu vin cu mamele de mână în clinicile private și vor augumentări mamare, ori măriri de buze. Părinții semnează consimțământul și scot mii de euro din buzunar pentru a face pe plac copilului, motivând, cităm: “fata este complexată că are sânii mici” sau “râd colegele de ea că are buze subțiri și nu ne dorim să se dezvolte cu frustrări”. Despre acest fenomen periculos ne vorbește și Ana Clima:
„Nu aș accepta să injectez un minor nici dacă ar avea 17 ani și 11 luni. Despre silicoane nici nu vreau să aud măcar, nici nu discut, nu sunt foarte deschisă nici daca pacienta are 18 ani. Vorbim despre corpurile unor fete aflate încă în continuă dezvoltare. Din păcate, în școli putem vedea tinere de 14-15 ani cu buzele mărite, așa este. Și nu vorbim despre cazuri izolate. Dacă mergi la un liceu de prestigiu din București și te uiti, pur și simplu te îngrozești. Merg la estetician cu părinții de mână, se acoperă aspectul legal, însă moral nu este etic. Intervențiile estetice efectuate minorilor ar trebui interzise, exceptând cazurile în care există un defect major și avem o recomandare medicală reală”, a spus medicul.
Riscuri la care ne expunem atunci când apelăm la estetică
O altă “zonă gri” atunci când vine vorba despre medicina estetică o reprezintă cazurile în care femeile au avut reactii adverse severe după astfel de intervenții, cele mai frecvente complicații existând în cazul silicoanelor și al injectărilor pentru mărirea feselor, spun studiile din domeniu.
„Trebuie să înțelegem că nimic din ceea ce introducem în organism nu este lipsit de riscuri. Aici nu mă refer numai la partea de medicină estetică și plastică, ci la absolut toate. Sunt cazuri de pacienți cu transplant de ficat, de inimă, în care corpul respinge organul transplantat. Sunt persoane cu proteze de șold aflate în aceeași situație, femei cu implant mamar. Orice bagi în corp prezintă un risc mai mic sau mai mare, aici depinde de atât de mulți factori. Regula este una simplă, pe care o voi explica pe înțelesul tuturor: orice corp străin introdus în organism crește riscul de complicații. Sigur, vorbim de cazuri mai puțin frecvente, însă este important ca medicul să ne explice riscurile, înainte să ne supunem unei asemenea intervenții. De cele mai multe ori, complicațiile apar și pentru că pacientul nu respectă indicațiile post operator date de medic. Ele nu sunt opționale, ci obligatorii”, a declarat doamna doctor Clima.
Îmi scot grăsimea chirurgical și pot mânca oricât doresc?
Zeci de mii de românce aleg, an de an, să își subțieze talie, coapsele, ori alte zone ale corpului de care nu sunt deloc mulțumite, cu ajutorul lipoabsorbției sau a altor proceduri chirurgicale pentru a îndepărta grăsimea localizată. Cele mai multe, însă, revin un an mai târziu în cabinetul medicului estetician, complet dezamăgite de faptul că arată exact la fel ca înainte de intervenție. Cumva, femeile asociază scoaterea grăsimii cu garanția că nu se vor mai îngrășa niciodată. Acest aspect este transat vehement de doamna doctor:
„Bineînțeles că grăsimea se poate depune la loc. La fel și în cazul unei operații de micșorare de stomac. Eu pot scoate 5 litri de grăsime, dar daca pacientul nu duce mai apoi o viață sănătoasă, grăsimea se va acumula la loc. Faptul că alegem o lipoabsorbție, ori o abdominoplastie, nu garantează faptul că pe termen mediu și lung vom arăta la fel precum am ieșit din clinică, după intervenție. Depinde de ceea ce facem după aceea. Este important să începem să facem și puțină miscare, este important să ținem și o dietă sănătoasă. Faptul că scoatem surplusul de grăsime nu înseamnă că nu se va produce alta exact în același loc. Asta depinde de fiecare pacient în parte.”
