România se află printre ultimele state europene în ceea ce privește vârsta la care tinerii părăsesc locuința părinților. Potrivit Eurostat, tinerii români rămân acasă mult timp după media UE, fenomen influențat de salarii mici, chirii ridicate și lipsa mobilității. Material amplu despre cauze și efecte sociale.
Un fenomen devenit normă în România
În România, trecerea la viața independentă a tinerilor se produce mult mai târziu decât în alte state europene. Datele Eurostat privind vârsta medie la care tinerii părăsesc casa părinților plasează țara în zona inferioară a clasamentului, alături de state din sudul continentului. Vârsta depășește pragul de 30 de ani, ceea ce indică un fenomen social stabil, persistent și strâns legat de condițiile economice actuale.
Această realitate contrastează cu situația din state precum Olanda, Germania sau țările nordice, unde tinerii pleacă adesea de acasă înainte de 25 de ani. Diferențele dintre regiuni reflectă decalaje economice majore, dar și modele culturale construite în jurul autonomiei personale, infrastructurii și protecției sociale.
Păstrăm aceeași tendință de mai bine de un deceniu
Eurostat analizează anual vârsta medie la care tinerii părăsesc locuința părinților. În mod constant, România se află peste media europeană. Tendința este aceeași de mai bine de un deceniu. În timp ce media UE este situată în jurul vârstei de 26 de ani, România se menține semnificativ peste acest nivel.
Fenomenul se observă și în alte state precum Bulgaria, Grecia, Spania și Italia, unde dificultățile economice, salariile mici și piața imobiliară restrictivă îi determină pe tineri să rămână în gospodăria familială mult mai mult timp.
Salarii mici în raport cu costurile reale
Unul dintre factorii centrali ai întârzierii plecării de acasă este nivelul veniturilor. Salariul mediu net în România se situează sub media europeană, iar diferențele devin mai evidente în cazul tinerilor aflați la începutul carierei. Mulți dintre ei obțin venituri apropiate de salariul minim sau de niveluri care nu acoperă cheltuielile unei vieți independente.
Veniturile reduse influențează direct accesul la locuințe în marile orașe, acolo unde se concentrează oferta de locuri de muncă. Cheltuielile lunare depășesc frecvent posibilitățile unui tânăr fără sprijin suplimentar. Această situație perpetuează dependența economică față de familie.
Chiriile din marile orașe depășesc bugetul tinerilor
Piața chiriilor din România a înregistrat creșteri constante în ultimii ani, iar principalele centre universitare și economice – București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași – sunt printre cele mai scumpe. Costurile locuințelor raportate la salariile tinerilor sunt ridicate, depășind uneori niveluri comparabile cu orașe vest-europene, dar fără alternativa unui venit similar.
În aceste condiții, viața independentă este dificil de susținut. Chiria, utilitățile, transportul, alimentația și alte cheltuieli de bază ajung la un nivel care depășește bugetul unui tânăr aflat în primii ani de activitate profesională. În lipsa unor programe publice de sprijin pentru tineri sau a unei piețe de locuințe accesibile, rămânerea în casa părinților devine soluția predominantă.
Piața muncii și precaritatea profesională
Mulți tineri intră pe piața muncii prin contracte temporare, stagii plătite modest sau activități cu program redus. Această situație le reduce puterea financiară și capacitatea de a planifica un buget stabil. În absența unui venit constant, opțiunea unei chirii devine riscantă.
România rămâne, de asemenea, cu o diferență semnificativă între veniturile din mediul urban și cele din mediul rural. Tinerii care migrează din zone mai puțin dezvoltate către orașe se confruntă cu costuri duble: transport, locuire și stabilirea într-un spațiu complet nou. În multe cazuri, decizia finală este întoarcerea în gospodăria familiei.
Situația are efecte asupra maturizării personale
Vârsta ridicată la plecarea de acasă are consecințe asupra procesului de maturizare. Experții în sociologie observă că autonomia financiară întârzie, iar tinerii își asumă mai greu responsabilități precum administrarea unei gospodării, planificarea bugetului sau stabilirea unor obiective independente.
De asemenea, intrarea în viața de cuplu și întemeierea unei familii sunt influențate de acest context economic. Vârsta la căsătorie a crescut constant, iar rata natalității rămâne scăzută, în parte și din cauza dificultăților economice care împiedică accesul la locuințe independente.
