România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la inflația alimentară, iar efectele se văd clar în magazine și la casele de marcat. În 2026, prețurile la produsele de bază au crescut într-un ritm alarmant, iar puterea de cumpărare a românilor a scăzut simțitor. Institutul Național de Statistică confirmă că alimentele s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent, o creștere de trei ori mai mare decât media europeană.
Topul scumpirilor la alimente
Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la ouă, unde majorările au depășit 20% față de anul trecut, din cauza costurilor cu furajele și al gripei aviare. Carnea de pui a urmat îndeaproape, cu o scumpire de 15-18%, iar carnea de porc a crescut cu 12%. Laptele și produsele lactate, inclusiv untul și brânza, au ajuns să coste cu 10-14% mai mult, afectând bugetul fiecărei familii.
Pâinea și produsele de panificație au înregistrat o creștere medie de 10%, pe fondul scumpirii făinii și a energiei electrice pentru brutării. Uleiul comestibil, în special cel de floarea-soarelui, a fost și el puternic afectat, cu prețuri mai mari cu 15% în unele perioade. Legumele și fructele au avut variații sezoniere, dar prețurile de bază au rămas sus, iar importurile din afara sezonului au devenit prohibitive pentru mulți consumatori.
Scumpiri la utilități și energie
După alimente, energia este domeniul care a resimțit cel mai puternic inflația. Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici a ajuns la 1,67 lei pe kWh, iar gazele naturale s-au scumpit cu aproximativ 8-10%. Factura totală la utilități pentru un apartament mediu a depășit 600 de lei pe lună, iar pentru casele individuale costurile sunt și mai mari. Aceste majorări au efecte în lanț, influențând prețurile la toate celelalte produse și servicii.
Apa potabilă, serviciile de canalizare și salubrizarea au avut și ele creșteri de tarife, deși mai moderate. Transportul public s-a scumpit în majoritatea orașelor mari, cu bilete și abonamente majorate cu 10-15%. Toate aceste scumpiri se adună și erodează venitul disponibil al familiilor.
Produsele nealimentare și serviciile
Inflația nu a ocolit nici produsele nealimentare. Hainele și încălțămintea s-au scumpit cu 5-7%, iar prețurile la medicamente și servicii medicale au crescut cu procente similare. Materialele de construcții, deși au cunoscut o ușoară stabilizare față de vârful din 2022, rămân la niveluri ridicate, îngreunând proiectele de renovare sau construcție ale familiilor.
Serviciile de telefonie, internet și televiziune au fost și ele ajustate în sus, cu abonamente mai scumpe cu 5-10%. Chiriile au crescut în marile orașe, Bucureștiul și Cluj-Napoca înregistrând majorări de 8-12% în ultimul an. Pentru tinerii care vor să se mute pe cont propriu, costul vieții a devenit o barieră tot mai greu de trecut.
Cine a fost cel mai afectat
Cei mai vulnerabili în fața valului de scumpiri sunt pensionarii, familiile cu venituri mici și angajații cu salariul minim. Un venit fix devine tot mai insuficient pe măsură ce prețurile cresc, iar economiile se topesc rapid. Copiii din familiile sărace sunt afectați indirect, prin reducerea calității alimentației și prin renunțarea la activități educative sau recreative.
Clasa mijlocie, deși mai bine protejată, resimte și ea presiunea. Ratele la bancă, costurile cu educația privată și cheltuielile cu mașina consumă o parte tot mai mare din venit. Mulți angajați cu salarii medii au renunțat la vacanțe în străinătate, la ieșirile frecvente în oraș sau la cumpărarea de produse electronice noi.
Cum se apără românii
În fața scumpirilor, românii au dezvoltat strategii de supraviețuire. Cumpărăturile la reduceri, utilizarea aplicațiilor de cashback, trecerea la brandurile proprii ale magazinelor și cumpărarea din piețe sunt doar câteva dintre tactici. Planificarea atentă a meselor și reducerea risipei alimentare au devenit normă, nu excepție.
Experții în economie spun că singura soluție pe termen lung este creșterea veniturilor reale și stabilizarea prețurilor la energie. Până atunci, românii trebuie să se descurce cum pot, iar coșul de cumpărături devine, pentru tot mai mulți, un lux zilnic.
