Principele Radu este un personaj important în peisajul monarhiei românești. Cu toate acestea, el a s-a aflat de-a lungul timpului în centrul mai multor controverse. Totuși, puțini sunt cei care își mai amintesc trecutul destul de dubios al soțului Principesei Margareta.
Radu Duda este soțul Principesei Margareta a României, fiica cea mare a fostului suveran Mihai I. În ciuda poziției importante obținute în urma acestei căsătorii, Principele Radu s-a aflat în centrul mai multor controverse de-a lungul anilor.
Controversele din jurul Principelui Radu
Una din primele controverse care au ținut prima pagina a ziarelor în legătură cu Radu Duda se leagă de titulatura de principe de Hohenzollern pe care a primit-o după căsătoria cu Principesa Margareta.
În 1998, la doi ani după căsătorie, prin eforturile Regelui Mihai, Radu Duda a primit titlul de Principe de Hohenzollern-Veringen. Întrucât prin Constituțiile antebelice ale României, Casa Regala nu a putut acorda niciodată titluri nobiliare, fostul actor a primit titlul din partea lui Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, reprezentantul Casei Princiare de Sigmaringen.
„Veringen” a fost adăugat pentru a-l personaliza, fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern. In 2000, gratie actului semnat de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, identitatea lui Radu Duda s-a schimbat: Starea Civila din Iași a eliberat un certificat de naștere pe numele de Radu Hohenzollern-Veringen Duda. Ulterior, in vizitele sale ca reprezentant special al Guvernului, Principele a fost prezentat drept „Alteța", deși actul prin care i s-a acordat titlul de Principe nu stabilește ca ar putea folosi acest apelativ sau blazonul familiei
În 2004, într-o conferință de presă susținută la București de americanul Brad Johnson, care s-a prezentat ca fiind avocatul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, Radu Duda a fost catalogat drept „fals prinț”. Mai mult, Johnson a arătat o scrisoare a fiului lui Friedrich Wilhelm Erbprinz von Hohenzollern, adresată lui Radu Duda, prin care acesta era somat sa nu mai folosească numele familiei.
În replică, reprezentanții Familiei Regale au susținut că Brad Johnson era un impostor care a pus la cale întreaga poveste, iar în spatele acestuia s-ar fi aflat un puternic grup de interese.
Misterul apartamentului vândut către SRI
Un alt scandal în centrul căruia s-a aflat Principele Radu a izbucnit în septembrie 2004. La momentul respectiv, Cornel George Comșa, care, la acea vreme, era consilierul principelui, a recunoscut că Principele Radu a vândut către SRI, în anul 2000, un apartament situat pe Bulevardul Tineretului din Capitală. Declarația consilierului a apărut după ce pe Internet începuseră să circule date despre tranzacție. Comșa a precizat ca vânzarea a fost ca oricare alta dintre doua persoane, iar că apartamentul a fost închiriat la diferiți chiriași, printre care și un angajat al SRI, care, probabil, auzind ca se vinde apartamentul, a solicitat instituției să-l achiziționeze.
O alta controversă legată de Principele Radu este implicarea numelui său, în calitate de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabilă, în afacerea fregatelor vândute de compania britanica BAE Systems Ministerului Apărării pentru suma de 116 milioane de lire sterline.
Avansările în grad ale Principelui ridică mari semne de întrebare
De avansările Principelui Radu, în grad, în Armata Română, se leagă o alta controversă. După ce în 2002 a absolvit Colegiul National de Apărare, Principele Radu a fost numit Reprezentant special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare și Dezvoltare Durabila, fiind totodată avansat în grad, de la locotenent-major în rezervă la cel de căpitan în rezervă.
A urmat o nouă avansare și, după ce a absolvit un curs militar la George C. Marshall Center din Germania, a ajuns la gradul de maior în rezerva. Principele și-a continuat studiile, la Kennededy School of Government de la Universitatea Harvard, iar după absolvire, în 2004, a fost avansat locotenent-colonel în rezervă.
Un an mai târziu, în 2005, el a fost avansat colonel și a fost trecut în rândul cadrelor active. Potrivit procedurilor militare, ofițerii activi pot fi avansați la termen, adică după expirarea stagiului de cinci ani, înainte de termen, pentru merite deosebite, dar numai după ce a expirat măcar jumătate din perioada de stagiu, și la excepțional.
Potrivit legii privind statutul militarilor, ofițerii în rezervă pot fi înaintați în grad doar la termen și la excepțional. Aceeași lege mai prevede ca militarii care săvârșesc acte exemplare de curaj și fapte eroism pot fi înaintați în grad, aprecierea acestora nefiind specificată în lege, ci lăsată la latitudinea Statului Major General, condus, în perioada înaintării în grad a Principelui, de generalul Eugen Bădălan.
