Instanța Supremă a decis eliberarea lui Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, după constatarea prescripției. Obligațiile civile rămân valabile.
Decizie de răsturnare în trei dosare de notorietate
Un complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis punerea în libertate a două personalități cunoscute condamnate definitiv în dosare de corupție: fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și fostul șef EximBank Mircea Ionuț Costea.
Amândoi au beneficiat de admiterea unei căi extraordinare de atac – recursul în casație, iar magistrații au stabilit că faptele pentru care au fost condamnați sunt prescrise. Instanța a constatat că termenul legal s-a împlinit, iar condamnările penale nu mai pot produce efecte privative de libertate.
Deciziile au fost pronunțate marți, în două completuri diferite ale Instanței Supreme.
Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, eliberați în urma aceleiași proceduri
Într-un alt complet, condus de președinta Instanței Supreme, Lia Savonea, judecătorii Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache au admis recursul în casație formulat de Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea.
Magistrații au constatat că faptele pentru care au fost condamnați sunt prescrise penal. Prin urmare, ambii vor fi puși în libertate.
Sebastian Vlădescu avea o pedeapsă definitivă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită. Procurorii susțineau că fostul ministru ar fi primit bani în schimbul unor contracte de infrastructură. El era încarcerat din mai 2023.
Mircea Ionuț Costea, fost președinte Eximbank și cumnat al lui Mircea Geoană, executa o pedeapsă de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Dosarul viza o mită de 20 de milioane de euro în legătură cu reabilitarea căii ferate București–Constanța și compania austriacă Swietelsky.
Costea a fugit din țară înainte de hotărârea definitivă, însă a fost localizat în Turcia și adus în România în luna iunie a acestui an. A petrecut aproximativ patru luni în penitenciar.
Declarația oficială a Instanței Supreme
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți, Victor Alistar, a explicat public fundamentul juridic al deciziilor. Potrivit lui, instanțele sunt obligate să aplice jurisprudența recentă a Curții Constituționale.
Declarația oficială, transmisă de Agerpres, este următoarea:
„Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu şi Mircea Ionuţ Costea au fost puşi în libertate în urma constatării prescripţiei răspunderii penale sunt o consecinţă a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curţii Constituţionale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de şanse şi accesul efectiv la Justiţie. În acelaşi timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente.”
Purtătorul de cuvânt a subliniat și că efectele sunt limitate la partea penală:
„Este important de subliniat că decizia CCR afectează doar aspectul penal al cauzelor vizate, obligaţiile civile şi măsurile de confiscare dispuse rămânând valabile, astfel încât interesul public în repararea prejudiciilor este asigurat.”
Prejudiciile și confiscările rămân în vigoare
Victor Alistar a enumerat exact sumele pe care foștii demnitari sunt obligați să le achite statului.
Textul integral:
„Astfel, în cauzele menţionate s-a dispus, după cum urmează: inculpaţii Sebastian Vlădescu şi Mircea Ionuţ Costea rămân să plătească sumele de 3.990.248 lei şi de 65.000 euro, prejudiciu reţinut în sarcina lui Sebastian Vlădescu, şi confiscarea specială a sumei de 2.177.000 euro de la acelaşi inculpat; sumele de 3.121.328 lei şi de 1.919.900 euro, prejudiciu reţinut în sarcina lui Mircea Ionuţ Costea.”
De asemenea:
„Totodată, au fost menţinute măsurile asiguratorii instituite până la concurenţa sumelor confiscate, rezultând că măsurile civile dispuse totalizează 7.111.577 lei şi 4.161.9000 euro.”
De ce s-au prescris faptele
În cererea de recurs în casație, apărătorii au invocat Decizia Curții Constituționale privind modul de calcul al termenului de prescripție. Documentul din 2025 stabilește că, în cazul infracțiunii de luare de mită, termenul curge de la data pretinderii banilor, nu de la data la care mita este plătită integral.
Această interpretare a fost deja aplicată într-o decizie a Înaltei Curți pronunțată în luna ianuarie 2025, într-un complet în care s-a aflat și judecătoarea Lia Savonea.
Aceeași abordare a fost acum transpusă în dosarele Vlădescu, Costea, ceea ce a dus la depășirea termenelor legale de tragere la răspundere penală.
