Zalando, la cuțite cu justiția europeană! Colosul german din comerțul online a făcut apel la Curtea de Justiție a UE împotriva deciziei Comisiei Europene de a-l introduce în rândul platformelor online foarte mari (VLOP). Clasificarea grupează platformele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi la nivel lunar, acestea fiind supuse unor norme stricte privind conținutul lor online.
Zalando lovește înapoi: „Credem cu tărie că modelul nostru de afaceri a fost interpretat eronat”
Potrivit Modaes, Lena Wallenhorst, vicepreședinte pentru guvernanță corporativă în cadrul Zalando, a exprimat un mesaj pe profilul său de LinkedIn: „Credem cu tărie că CE a interpretat greșit modelul de afaceri al Zalando atunci când a desemnat compania drept VLOP în aprilie 2023”.
Apelul a venit după ce Tribunalul Uniunii Europene, unul dintre organismele din cadrul CJUE, a respins argumentul inițial al companiei, lansat în luna septembrie.
Reprezentanții companiei Zalando au susținut că platforma este un serviciu hibrid, întrucât vinde atât propriile produse, cât și articole ale unor terți, ceea ce, susțin germanii, o diferențiază de alți giganți care au fost, la rândul lor, etichetați în același mod.
În prezent, lista, stabilită prin legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, cuprinde în jur de 20 de companii, printre care se numără Google, Meta, AliExpress și Shein.
Pe parcursul anului trecut, „64% din valoarea brută a mărfurilor a provenit din activitatea noastră de retail”, a adăugat Lena Wallenhorst
Iată ce a mai spus Wallenhorst: „În 2024, 64% din valoarea brută a mărfurilor a provenit din activitatea noastră de retail, care este exclusă din domeniul de aplicare al DSA”.
Legislația - a fost aprobată în noiembrie 2022 și s-a aplicat VLOP-urilor cu începere din august 2023 - vizează reglementarea platformelor online care operează pe teritoriul Uniunii Europene. Regulamentul stabilește patru grupuri - platforme foarte mari, platforme online, servicii de găzduire de date și servicii intermediare. Fiecare dintre categorii prezintă reguli specifice.
Printre obligațiile companiilor se numără raportarea oricărui conținut ilegal prezent pe platformă, existența unor condiții ușor de utilizat, creșterea transparenței în privința publicității și a recomandărilor și partajarea datelor cu CE și autoritățile naționale pentru demonstrarea conformității lor cu reglementările.
„Vom continua să pledăm pentru definiții mai clare, în special în peisajul digital actual, aflat în rapidă schimbare, precum și pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Europa”, e mesajul venit din partea celor de la Zalando
Zalando a apărut cu doar câteva zile înaintea crizei financiare din 2008
Platforma Zalando a fost fondată în toamna anului 2008, cu doar câteva zile înainte de startul crizei financiare. La început de drum, o echipă mică lucra din interiorul unui apartament comun din Berlin, care fusese transformat într-un birou și în depozit.
La circa doi ani de la înființarea companiei, Robert Gentz și David Schneider, fondatorii, l-au convins pe Rubin Ritter că ideea lor are un potențial uriaș, iar acesta li s-a alăturat, devenind al treilea membru al Consiliului de Administrație.
În prezent, Zalando are activitate pe 25 de piețe din Europa, oferind clienților săi peste 20 de opțiuni de plată locale și colaborând cu diverși furnizori regionali de servicii logistice.
Iată țările în care germanii și-au făcut loc de-a lungul timpului: Germania, Austria (2008/2009), Olanda, Franța (2010), Italia, Marea Britanie, Elveția (2011), Suedia, Belgia, Spania, Danemarca, Finlanda, Polonia, Norvegia, Luxemburg (2012/2013), Republica Cehă, Irlanda (2018), Slovenia, Lituania, Slovacia, Croația, Estonia, Letonia (2021), Ungaria, România (2022).
