Vin veşti extraordinare pentru turişti! Trenul de mare viteză care va lega Bucureştiul de Budapesta nu va rămâne un vis. Proiectul a fost convenit chiar din luna august de către Marcel Ciolacu şi Viktor Orban, acum fiind necesar un studiu de fezabilitate pentru noua cale ferată.
Traseul care va lega Capitala României de cea a Ungariei va avea un cost estimativ de 17 miliarde de euro, iar autorităţile au făcut publică chiar şi o hartă pentru a arăta românilor pe unde va trece exact trenul care va circula cu peste 200 de kilometri la oră.
Pe unde va trece trenul de mare viteză dintre Bucureşti şi Budapesta
Deşi nimeni nu mai credea că proiectul mult aşteptat va deveni realitate vreodată, iată că trenul de mare viteză care va lega Bucureştiul de Budapesta nu mai este doar un vis. Proiectul a fost aprobat de Marcel Ciolacu şi de Viktor Orban în această vară, iar primele informaţii despre acesta au apărut deja.
Momentan, experții din Ministerul Transporturilor au făcut o analiză preliminară și au identificat două scenarii. Cel mai interesant traseu va lega Capitala României de Oradea, costurile fiind estimate la 17 miliarde de euro.
„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul.
Acesta trebuie realizat pe baza unor studii geologice, topografice şi de mediu și trebuie să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h). De asemenea, ar trebui o analiză cost – beneficiu şi deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est / nord vest.
O variantă de traseu de 590 de kilometri ar putea urma să aibă un cost estimat de 25-30 milioane euro/km. Acesta ar trece prin oraşele Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mureş) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.
A doua variantă ar fi un sistem hibrid cu secţiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv “aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului”. Costul total pentru acest proiect ar fi de 120 de milioane de euro.
Când ar putea fi gata calea ferată de mare viteză
Deşi trenul de mare viteză care va lega Bucureştiul de Budapesta este aşteptat de ani de zile de români şi de unguri, momentan nu se ştie când va fi gata linia de cale ferată.
„În acest moment este prematur de estimat o dată concretă la care vor fi finalizate lucrările pentru linia de cale ferată de mare viteză Bucureşti Budapesta, aceasta depinzând de identificarea şi obținerea finanţării, de rezultatul Studiului de Fezabilitate, de termenii de licitaţie şi contractare etc.”, a declarat Ministerul Transporturilor.
Prima oară, s-a vorbit despre acest proiect în 2007, când Ludovic Orban, ministru al Transporturilor de atunci, vorbea despre o colaborare între Ungaria și România în ideea construirii unei linii de mare viteză între Constanta şi Budapesta pentru „a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză”.
