Datele oficiale ale INS, Eurostat și analizele demografice recente arată o schimbare majoră în România: orașele mari pierd populație, în timp ce comunele periurbane cresc. Un fenomen invers față de tendințele europene. Care sunt orașele afectate și ce localități devin noii magneți demografici.
Introducerea unei schimbări rare în demografia României
Urbanizarea a fost timp de decenii o direcție unică. Oamenii plecau din sate spre orașe, iar aceste fluxuri construiau centre urbane din ce în ce mai mari. Recensământul din 2021 și datele publicate ulterior de INS și Eurostat arată însă o inversare a acestei dinamici. Tot mai mulți români se retrag din marile orașe, în timp ce comunele de la marginea lor cresc constant.
Tendința nu este una izolată. O serie de analize independente, precum studiul „România în 2023. Spre o nouă realitate demografică”, explică faptul că zonele periurbane devin în România adevărați poli de migrație internă. Este pentru prima dată după 1989 când mediul urban pierde populație într-un ritm accelerat, iar comunele câștigă locuitori.
Ce arată datele INS, Eurostat și studiile demografice
INS a publicat în raportul de calitate pentru migrația internă că toate județele sunt afectate de deplasări constante din urban spre rural. Fenomenul este vizibil inclusiv în județele dezvoltate, unde comunele au depășit orașele ca ritm de creștere.
Eurostat a confirmat la rândul său scăderea ponderii populației urbane. Recensământul din 2021 a consemnat că doar 52,2% dintre români mai locuiesc în mediul urban, față de 54% în 2011. În același interval, populația comunelor de lângă marile orașe a crescut puternic. Evoluția este analizată pe larg în materialul Panorama „România de suburbei – Marea migrație de la oraș în periferie”.
Contributors a publicat o analiză detaliată a declinului urban. Între 2011 și 2021, orașele din România au pierdut aproximativ 894.000 de locuitori, în timp ce mediul rural s-a redus cu doar 159.000.
Orașele mari pierd rezidenți. Bucureștiul scade, Ilfovul explodează demografic
Capitala este cel mai vizibil exemplu. Bucureștiul a înregistrat scădere de populație la ultimul recensământ. În schimb, județul Ilfov a fost cel mai rapid județ în creștere între 2011 și 2021.
Localitățile Popești-Leordeni, Chiajna, Tunari, Bragadiru și Voluntari au avut ritmuri de creștere comparabile cu orașele europene de top. Proximitatea față de Capitală, accesul la infrastructură și costurile mai mici sunt elementele care atrag migrația.
Același model se vede la Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu sau Brașov. Populația municipiului scade sau stagnează, iar comunele din jur cresc constant: Florești la Cluj, Ghiroda la Timișoara, Valea Lupului la Iași, Șelimbăr lângă Sibiu sau Sânpetru în Brașov.
De ce fug românii din marile orașe
Explicațiile sunt confirmate în mod recurent de datele INS și analizele realizate de experți în demografie și urbanism.
Costul ridicat al vieții este primul motiv: chiriile mari, prețurile proprietăților și costurile de întreținere fac orașele mari tot mai greu de suportat pentru familii tinere. Traficul infernal, poluarea și lipsa spațiilor verzi au devenit factori de presiune.
Realitatea este că orașele mari au rămas fără teren pentru proiecte noi, iar dezvoltarea s-a mutat în periurban. Aceste localități au devenit o zonă-tampon între viața urbană și cea rurală. Se construiesc cartiere rezidențiale, apar școli private, centre comerciale și drumuri noi. Locuitorii au acces la oraș, dar își păstrează o calitate a vieții superioară în raport cu zgomotul și aglomerația din centrele municipale.
Comunele devin noii poli de dezvoltare
Studiul „România în 2023. Spre o nouă realitate demografică”, confirmă prin date că cea mai mare parte a creșterii demografice interne provine din comunele periurbane. Analiza arată că această categorie de localități este în plină expansiune și schimbă harta socială și economică a țării.
În multe județe, comunele au devenit mai dinamice decât orașele. Investițiile publice se mută și ele, în ritm lent, către aceste zone. Comuna începe să semene tot mai mult cu o suburbie occidentală, iar localnicii au un sentiment de comunitate diferit față de cel al orașelor mari.
Implicațiile fenomenului
Creșterea comunelor pune presiune pe infrastructură, școli, grădinițe, utilități și drumuri. În lipsa investițiilor, aceste zone pot deveni sufocate, repetând greșelile marilor orașe.
Orașele mari vor pierde venituri locale și vor fi obligate să se reinventeze. Politicile urbane vor trebui să se concentreze pe regenerare, spații verzi și atragerea populației tinere. Altfel, municipiile riscă să devină orașe îmbătrânite, cu multe apartamente nelocuite.
