În 2024, economia României s-a confruntat cu un dezechilibru major, pe fondul creșterii accelerate a deficitului de cont curent și a datoriei externe. Astfel, deficitul extern a depășit 8% din PIB, în timp ce investițiile străine directe, esențiale pentru finanțarea viabilă a economiei, au scăzut considerabil.
Deficitul de cont curent a înregistrat o creștere alarmantă în 2024, depășind pragul de 8% din PIB. Investițiile străine directe au scăzut semnificativ.
Pe de altă parte, datoria externă totală a României a depășit pragul istoric de 200 de miliarde de euro, fiind susținută de împrumuturile guvernamentale. Această valoare alarmantă chestionează stabilitatea financiară a țării și aptitudinea de a-și acoperi obligațiile externe pe termen lung.
Deficitul de cont curent a crescut accelerat
România a încheiat anul 2024 cu un deficit de cont curent de 29,4 miliarde de euro, în creștere față de 21,5 miliarde de euro în 2023, potrivit datelor preliminare furnizate de Banca Națională a României (BNR). Raportat la Produsul intern brut (PIB), ponderea deficitului a urcat de la 6,6% în 2023 la aproximativ 8,3% în 2024, având o evoluție similară cu deficitul bugetar, care a ajuns la 8,7%.
Deși, în 2023, povara inflației s-a mai temperat, dezechilibrele financiare ale țării noastre s-au adâncit. Anterior, un nivel atât de ridicat al deficitului extern a fost înregistrat doar înainte de marea criză financiară globală din 2008-2010.
Comerțul exterior, principala cauză a dezechilibrului comercial
Deficitul din comerțul cu bunuri a atins, în 2024, 32,9 miliarde de euro, comparativ cu 29 de miliarde de euro în 2023. Deși exporturile au continuat să crească, ritmul acestora nu a reușit să compenseze avansul importurilor, accentuând astfel dezechilibrul comercial.
În paralel, excedentul din comerțul cu servicii a înregistrat o scădere marcantă, coborând de la 13,3 miliarde de euro în 2023 la 11,5 miliarde de euro în anul 2024. Contracția a fost determinată, în special, de diminuarea surplusului din transporturi.
Pe de altă parte, cheltuielile românilor pentru turism în afara țării au crescut, generând un deficit mai mare în acest sector. În 2024, decalajul dintre cheltuielile turiștilor români peste hotare și veniturile din turismul străin a crescut cu 604 milioane de euro, ajungând la 4,3 miliarde de euro.
Reticența investitorilor străini față de mediul economic
Balanța veniturilor primare a suferit o depreciere semnificativă, deficitul crescând la 9,3 miliarde de euro, față de 8 miliarde de euro în 2023, mai arată raportul BNR. Scăderea veniturilor nete obținute din remunerarea salariaților a accentuat această evoluție negativă, înregistrând un declin de aproximativ 800 de milioane de euro.
În același timp, costurile cu datoria publică externă au continuat să crească. Plățile nete către investitorii străini care dețin titluri de stat românești au ajuns la 3,6 miliarde de euro, în creștere cu 1 miliard de euro față de 2023.
O tendință îngrijorătoare a fost reprezentată de scăderea investițiilor străine directe, care au coborât la 5,7 miliarde de euro în 2024, comparativ cu 6,7 miliarde de euro în 2023. Din această sumă, participațiile de capital au reprezentat 4,7 miliarde de euro, trădând o reticență a investitorilor față de mediul economic din România.
Datoria externă a depășit un prag istoric - 200 de miliarde de euro
Datoria externă totală a României a atins un nivel record, ajungând la 203,6 miliarde de euro, comparativ cu 183,2 miliarde de euro în 2023. O parte considerabilă din această datorie provine din creditele intra-grup, considerate o formă de investiție străină directă. Acestea au crescut de la 47,3 miliarde de euro în 2023 la 49,3 miliarde de euro anul trecut.
Dacă se exclud împrumuturile contractate de filialele multinaționalelor, datoria externă a țării a ajuns la 154,3 miliarde de euro în 2024, în creștere față de 135,9 miliarde de euro în anul precedent.
Datoria externă publică, susținută de împrumuturile guvernamentale, este de 107,1 miliarde de euro, comparativ cu 91,8 miliarde de euro în anul 2023.
Statul a continuat să se bazeze pe finanțarea externă pentru a acoperi deficitul bugetar în creștere. Datoria companiilor private către creditori externi a crescut semnificativ, ajungând la 29,8 miliarde de euro, față de 27,9 miliarde de euro în 2023. Acest fenomen indică o dependență tot mai mare a firmelor românești de finanțarea externă, conchide raportul citat.
