Valul concedierilor este un fenomen apărut tot mai des în ultimul an, ca urmare a măsurilor economice. Avem un grad exagerat de mare de impozitare a muncii, cel mai mare din UE, căruia cu greu îi mai fac față angajatorii. La calcul, se adaugă și taxele mărite, impozitele și alte costuri pe care le au de suportat companiile. Să se mențină pe o linie de plutire, în special în domeniile în cădere liberă, este o adevărată provocare. Pentru a putea să mai supraviețuiască pe piață, ajung să dea oameni afară de pe posturi.
În speranța că vor face economie, patronii le rup contractele oamenilor care au copii acasă, datorii, credite la bancă. Cu toată empatia, nu își mai pot permite să le asigure un viitor. O astfel de selecție este extrem de dificilă, dar rămân doar cei mai buni. Atât noi, cât și alți colegi, din presa centrală și locală am scris despre tendința îngrijorătoare din piață.
Un alt caz care a apărut zilele acestea, în Pitești: până la finalul lunii martie, vor fi dați afară 51 de muncitori de la o fabrică de textile și 34 de salariați de la o fabrică de produse din piele. În cel de-al doilea caz, din 64 de oameni, vor rămâne 13. A fost deja anunțat Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu.
Concedieri au avut loc și la finalul anului trecut, când 180 de angajați de la o fabrică de componente auto au rămas șomeri. Situații extrem de similare au avut loc și în străinătate, în special în Germania.
De ce valurile de concedieri nu afectează doar angajații rămași șomeri. Fenomenul este mult mai complex decât ar părea
Fiecare cetățean ar trebui să înțeleagă că atunci când vorbim de concedieri, nu ne referim la situații singulare. Când sunt zeci de oameni care rămân șomeri, sunt afectați atât ei, cât și familiile lor. Scade puterea de cumpărare din acea zonă, scade plata contribuțiilor. Este afectată comunitatea locală.
Companiile mici și mari strigă, de luni bune, că au nevoie de sprijin din partea Guvernului, nu de lovituri în plex, dacă dorim să mai avem economie funcțională. Suntem dependenți de import, fapt pentru care UE ne taxează, la fel și investitorii străini. Am putea produce tot ce avem nevoie, dar fabricile se sting sub ochii autorităților.
