Un proiect privat de 10 milioane de euro al miliardarului Wolfgang Porsche, președintele Consiliului de Supraveghere Porsche AG și moștenitor al celebrei dinastii auto, a declanșat o furtună mediatică și civică în Austria.
Planul de a construi un tunel sub dealul Kapuzinerberg, menit să lege garajul vilei sale de o parcare municipală din centrul orașului Salzburg, a fost aprobat de autorități în 2024, dar a stârnit mii de proteste și o dezbatere aprinsă despre privilegii, moralitate și moștenirea istorică a orașului.
Tunel privat pentru a evita urcarea pe deal
Potrivit publicațiilor The Guardian și Corriere della Sera, miliardarul de 82 de ani a solicitat aprobarea pentru un tunel de circa 500 de metri lungime, care va trece pe sub terenuri publice și o zonă naturală protejată. Construcția ar urma să lege parcarea municipală Linzergasse de vila sa situată pe versantul Kapuzinerberg, evitând astfel drumul îngust și abrupt care urcă spre proprietate.
Wolfgang Porsche, care locuiește acolo împreună cu partenera sa, prințesa Gabriele zu Leiningen (Inaara Begum), fosta soție a lui Aga Khan, ar fi dorit inițial un lift privat până la vilă. După refuzul autorităților de urbanism, a revenit cu proiectul tunelului.
Taxa plătită orașului pentru utilizarea terenului public este de 48.000 de euro, o sumă considerată simbolică de către criticii proiectului.
Revolta publică: „O regulă pentru bogați, alta pentru restul lumii”
Reacțiile nu au întârziat să apară. O petiție online, semnată de peste 20.000 de cetățeni ai Salzburgului, acuză administrația locală că oferă „tratament preferențial super-bogaților” și că permite „profanarea unui simbol al patrimoniului austriac”.
Viceprimarul Kay-Michael Dankl, reprezentant al Verzilor, a declarat pentru The Guardian că aprobarea proiectului „a subminat încrederea oamenilor în statul de drept și a întărit percepția că există o lege pentru bogați și alta pentru săraci”.
Printre reacțiile virale pe rețelele sociale, austriecii au ironizat proiectul cu mesaje precum: „Banii sapă mai adânc decât conștiința”, „Cum poți distruge un munte doar pentru un garaj?”, sau „Într-o democrație nu ar trebui să existe miliardari care sapă prin istorie”.
Vila cu istorie: locuința lui Stefan Zweig
Ironia istoriei face ca proprietatea vizată, cunoscută sub numele de Paschinger Schlössl, să fi aparținut scriitorului austriac Stefan Zweig, unul dintre cei mai mari autori europeni ai secolului XX.
Zweig a cumpărat vila în 1917 și a descris-o ca pe un „loc romantic și impracticabil, inaccesibil mașinilor”. Aici a scris o parte din „Lumea de ieri”, una dintre cele mai importante mărturii literare despre Europa interbelică.
După 1934, sub presiunea regimului nazist, Zweig a părăsit Austria și nu s-a mai întors niciodată.
Un secol mai târziu, casa sa este deținută de nepotul inginerului Ferdinand Porsche, cel care a proiectat Volkswagen Beetle pentru regimul lui Hitler.
Pentru mulți austrieci, simbolismul acestei coincidențe istorice este amar: vila scriitorului umanist, exilat din cauza dictaturii, aparține acum moștenitorului unei dinastii industriale născute din aceeași epocă.
„Nimeni nu va vedea tunelul”
Primarul social-democrat Bernhard Auinger, care a lucrat timp de 27 de ani în cadrul companiei Porsche, a declarat pentru presa locală că proiectul „a fost moștenit dintr-o decizie anterioară” și că are „puțină influență” asupra situației actuale.
„Nimeni nu va trebui să vadă tunelul sau măcar să fie conștient de existența sa. Dacă este moral sau nu, e treaba altora să judece”, a spus edilul, citat de Der Standard.
În replică, activista ecologistă Ingeborg Haller a afirmat: „Ceea ce i-a revoltat pe oameni nu este doar construcția în sine, ci faptul că unei persoane private i s-a permis să sape un deal protejat pentru un beneficiu personal”.
Proteste și ironii: „Festivalul Tunelului Porsche”
În semn de protest, grupuri civice și activiști de mediu au organizat în vara acestui an un eveniment parodic, numit „Festivalul Tunelului Porsche”, desfășurat în centrul vechi al Salzburgului.
Participanții au afișat bannere cu mesaje precum „Și Porsche a zis: să fie o gaură” și „Sub pământ, ca morala bogăției”.
Deși opoziția publică este consistentă, autoritățile municipale au confirmat că lucrările pregătitoare au început, considerând că tunelul „nu afectează peisajul istoric” și „ar putea reduce traficul de suprafață”, potrivit Kronen Zeitung.
Un simbol al inegalității moderne
Pentru o parte din opinia publică, tunelul lui Wolfgang Porsche a devenit un simbol al decalajului social și al puterii banilor în Europa contemporană.
„Ceea ce vedem aici nu este doar o dispută urbanistică, ci o imagine a unei lumi în care confortul personal al unui miliardar valorează mai mult decât memoria colectivă”, scrie editorialistul Giovanni di Lorenzo în Die Zeit.
