Un turist străin stabilit la Paris, care afirmă că a vizitat peste 100 de orașe din Europa, a publicat o evaluare extrem de critică la adresa Bucureștiului, oraș pe care îl include pe lista destinațiilor în care „nu s-ar mai întoarce niciodată”.
Relatarea sa este prezentată de Travel Off Path și compară Capitala României cu alte orașe europene care, în opinia sa, nu i-au oferit o experiență memorabilă.
Pe lângă București, turistul menționează și alte capitale sau mari orașe europene precum Dublin, Bratislava, Helsinki sau Zurich, însă descrierea rezervată României este cea mai amplă și cea mai dură.
Așteptări ridicate și un prim șoc vizual trăit de francez
Autorul spune că a ajuns în București cu așteptări mari, alimentate de reputația istorică a orașului.
„Venind din Paris, aveam așteptări mari de la așa-numitul Paris al Estului”, notează el.
Impactul inițial a fost însă negativ. Turistul descrie momentul aterizării ca fiind revelator pentru impresia care avea să urmeze.
„Dar cum avionul cobora spre aterizare și tot ce se desfășura sub mine era o întindere de blocuri brutaliste și turnuri masive de beton, am știut că ceva nu e în regulă.”
Cazarea din Centrul Vechi și experiențe considerate șocante
Turistul povestește că a ales să se cazeze într-un Airbnb din Centrul Vechi al București, descris ca fiind „vintage”, mobilat în stilul secolului al XIX-lea. Realitatea găsită la fața locului a fost, în opinia sa, departe de imaginea promovată.
„În București, asta înseamnă de obicei praf și disperată nevoie de renovare”, scrie el.
Relatarea continuă cu un episod care i-a marcat experiența:
„Poate că aș fi fost totuși fermecat, dacă n-ar fi trebuit să calc, la propriu, peste oameni care își injectau droguri în curtea comună a clădirii, de fiecare dată când urcam spre cameră.”
Strada Șelari, parcurile și atmosfera orașului
Experiența negativă, potrivit turistului, nu s-a limitat la cazare. El descrie atmosfera din Centrul Vechi și din spațiile publice ca fiind agresivă și obositoare.
„Pe Strada Șelari, primeam flyere pentru spectacole de striptease la fiecare cinci pași. În parcuri, cerșetorii nu mă slăbeau o clipă.”
Turistul afirmă că principalele „atracții” ale orașului i s-au părut a fi clădirile masive din perioada comunistă.
„Cele mai impresionante ‘atracții’ din București sunt clădirile în stil sovietic care parcă se întrec în a fi cele mai înalte, mai colosale și mai urâte behemoth-uri din beton.”
Un farmec limitat, insuficient pentru a compensa impresia generală
Autorul recunoaște că orașul are totuși câteva elemente care pot fi considerate atractive, însă le consideră insuficiente.
„Are un centru mic și sărăcuț, cu câteva alei pietonale și clădiri de final de secol XIX, scăpate de demolările comuniste. Dar asta e prea puțin, mai ales când îl compari cu fastul și eleganța Parisului.”
Concluzia sa este una tranșantă:
„Bucureștiul e ieftin, da. Dar accentul e pe murdar.”
Alternativa la București recomandată de turistul francez: Brașov
În aceeași analiză, turistul indică un oraș din România pe care îl consideră o destinație autentică și reprezentativă pentru imaginea promovată în broșurile turistice.
„Adevărata Românie de poveste pe care o vezi în broșurile de călătorie este Brașovul”, scrie el.
Despre Brașov, turistul are doar aprecieri:
„Un oraș medieval perfect, în inima Transilvaniei. Are un skyline intact din secolul al XV-lea, dominat de Biserica Neagră în stil gotic, și este așezat spectaculos la poalele muntelui Tâmpa.”
El descrie piața centrală drept una dintre cele mai atmosferice din Europa și laudă cafenelele, precum și accesul rapid la natură.
„Ce pot să spun? Uneori, capitalele sunt supraevaluate”, concluzionează turistul.
O percepție subiectivă, dar cu impact de imagine
Deși opiniile despre București rămân împărțite, relatarea acestui turist evidențiază problemele de imagine ale Capitalei în rândul vizitatorilor străini. Criticile vizează în special infrastructura, curățenia, siguranța și contrastul puternic dintre așteptări și realitate.
În același timp, recomandarea fermă a Brașovului confirmă faptul că România continuă să fie percepută mai favorabil prin orașele sale istorice și prin destinațiile montane, considerate mai coerente din punct de vedere urban și turistic.
