Războiul dintre cele două state se dă pe mai multe planuri, nu doar pe frontul de luptă. Ucraina și Rusia se bat pe proprietăți în România, însă decizia instanței a dat peste cap calculele vecinilor.
Ucraina a primit o primă lovitură de la Justiția română. Instanța a respins solicitarea țării vecine de confiscare prin executare silită a proprietăților din România ale Rusiei.
În primăvara anului trecut, Naftogaz a reușit să obțină, în Marea Britanie, recunoașterea hotărârii Curții Internaționale de Arbitraj de la Haga, ce obligă Federația Rusă să îi plătească despăgubiri în valoare de cinci miliarde de dolari pentru exproprierea activelor gaziere din Crimeea, inclusiv a mai multor zăcăminte offshore din Marea Neagră, în urma anexării peninsulei de către Kremlin, în 2014.
Cum au ajuns Ucraina și Rusia să se bată pe proprietăți din România
Acum, Naftogaz, care este un colos de stat al gazelor din Ucraina, derulează demersuri în mai multe țări ale lumii, încercând să obțină executarea silită a proprietăților statului rus din respectivele jurisdicții, în contul despăgubirilor dictate de Curtea Internațională de Arbitraj în aprilie 2023.
Te-ar putea interesa și: Vladimir Putin, mințit și păcălit de bunul său prieten. Kim Jong Un a trimis doar „carne de tun” în ajutorul Rusiei
Cea mai recentă victorie a Ucrainei a venit din Finlanda. După decizia favorabilă a unui tribunal, autoritățile de la Helsinki au transmis că pun în aplicare dispoziția judecătorească, anunț ce a stârnit proteste din partea Rusiei, care a decis convocarea ambasadorului Finlandei la MAE rus.
Sunt vizate 40 de proprietăți, din care jumătate ar fi proprietăți diplomatice. Într-un comunicat, ambasada Rusiei a punctat că „întrucât sunt folosite în scopuri oficiale și de reprezentare ale ambasadei, sunt protejate de Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice (din 1961 – n.r.) și de legislația finlandeză".
Ce a decis instanța din România
În România, în schimb, instanța de fond nu a admis cererea formulată de Ucraina de executarea silită a Rusiei. În motivare, se explică faptul că acțiunea nu este permisă de prevederile unui alt tratat internațional la care România este parte, respectiv Convenția Națiunilor Unite cu privire la imunitățile de jurisdicție ale statelor și ale bunurilor acestora, adoptată la 2 decembrie 2004 la New York, semnată de statul român la New York la 15 septembrie 2005 și ratificată de România prin Legea nr. 438/2006, potrivit Profit.ro.
„Chiar dacă această Convenție nu a intrat în vigoare, instanța constată că România a ratificat Convenția, astfel că sunt acceptate prevederile acestei Convenții ca fiind obligatorii în cauză. Totodată, Curtea Internațională de Justiție a recunoscut caracterul cutumiar al imunității de executare care rezultă din imunitățile de jurisdicție ale statelor (...).
În România, cutuma internațională este obligatorie și se aplică în dreptul intern în temeiul art. 10 din Constituție care stabilește că România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional”, se arată în motivarea deciziei de respingere a solicitării de executare silită a proprietăților din România ale Federației Ruse, formulată de Ucraina.
Naftogaz a făcut deja apel la decizie. Lista proprietăților Rusiei din România vizate, în cazul undei decizi favorabile, nu este cunoscută.
Te-ar putea interesa și: România întoarce spatele Ucrainei. Țara noastră pune punct supremației produselor din țara vecină
