Uniunea Europeană se pregătește să înfrunte un nou val de provocări economice. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a anunțat că raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, care va fi publicat în această săptămână, va include prognoze de creștere economică revizuite în scădere și estimări mai ridicate pentru inflație. Acest scenariu pesimist este determinat de așa-numitul „șoc stagflaționist” generat de conflictul militar din Orientul Mijlociu.
Conflictul din Orientul Mijlociu afectează economia globală
Temerile privind stagflația, combinația periculoasă dintre creștere economică slabă și inflație ridicată, s-au accentuat semnificativ în ultimele săptămâni. Conflictul din regiune nu dă semne de detensionare, iar blocada Strâmtorii Ormuz menține presiunea constantă asupra piețelor energetice globale. Această rută maritimă strategică, prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze, rămâne închisă.
Consecințele sunt vizibile imediat în prețul materiilor prime energetice. Barilul de petrol s-a menținut constant peste pragul psihologic de 100 de dolari, generând costuri suplimentare atât pentru industrii, cât și pentru consumatorii finali. Analiștii financiari avertizează că rezervele globale de petrol scad într-un ritm alarmant, iar stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027.
Avertismentul Agenției Internaționale a Energiei
Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis un raport îngrijorător care confirmă temerile piețelor. Potrivit documentului, stocurile mondiale de petrol se reduc într-un ritm record, iar diminuarea accelerată a rezervelor poate provoca noi creșteri puternice de prețuri în perioada următoare. Această perspectivă adaugă presiune suplimentară asupra economiilor europene deja fragilizate.
Comisarul Dombrovskis a precizat că Uniunea Europeană continuă să utilizeze rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice. Totodată, el a menționat că există deja îngrijorări privind eventuale penurii în anumite segmente ale pieței energetice. „Cu cât conflictul se prelungește mai mult, cu atât crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare”, a declarat oficialul european.
Marjă de manevră limitată pentru guverne
Dombrovskis a subliniat că marja de manevră a guvernelor și băncilor centrale este acum „mult mai limitată” decât în perioada pandemiei de coronavirus. Atunci, statele europene au putut adopta măsuri fiscale ample pentru susținerea economiei, finanțate prin împrumuturi avantajoase. În contextul actual, caracterizat de dobânzi ridicate și presiuni inflaționiste persistente, instrumentele politice disponibile sunt semnificativ reduse.
Oficialul european a avertizat că eventualele măsuri de sprijin trebuie să fie „temporare și țintite” și nu trebuie să stimuleze suplimentar consumul de combustibili fosili. Această abordare reflectă dubla provocare cu care se confruntă Europa: gestionarea crizei energetice pe termen scurt și respectarea angajamentelor de tranziție verde pe termen lung.
Implicații pentru România și economia europeană
Economia germană, motorul tradițional al creșterii europene, va fi sever afectată de războiul din Iran în trimestrul doi al anului, potrivit analiștilor economici. Această evoluție va avea efecte de contagiune asupra întregii zone euro, inclusiv asupra României, care își desfășoară cea mai mare parte a comerțului exterior cu partenerii din Uniunea Europeană.
Pentru România, contextul internațional complică și mai mult eforturile de consolidare fiscală. Țara noastră se confruntă deja cu provocări legate de deficitul bugetar, inflația persistentă și costurile ridicate ale finanțării. Un nou val de scumpiri la energie și materii prime ar putea amplifica presiunile asupra consumatorilor și companiilor, încetinind procesul de redresare economică.
Surse: Profit.ro, CNBC, Agenția Internațională a Energiei
