Ultimă oră! Banca Națională dezvăluie ce se întâmplă cu datoria externă a României

Autor: Eugen Dinu, redactor

Publicat: 14-12-2023 13:35

Actualizat: 14-12-2023 13:20

Article thumbnail

Sursă foto: bugetul.ro

Ultimă oră! Banca Națională a României (BNR) dezvăluie ce se întâmplă cu datoria externă a României.


În perioada ianuarie-octombrie 2023, informează azi
BNR, datoria externă totală a crescut cu 18,548 miliarde de euro.

Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2023


În perioada ianuarie - octombrie 2023p
 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 18 340 milioane euro, comparativ cu 22 971 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 476 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 160 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 61 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 66 milioane euro.






















































































































Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie - octombrie 2022ianuarie - octombrie 2023p
CREDITDEBITSOLDCREDITDEBITSOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)113 506136 477-22 971119 179137 519-18 340
A. Bunuri şi servicii101 698117 976-16 278106 468118 110-11 642
a. Bunuri71 84398 503-26 66073 11696 300-23 184
b. Servicii29 85519 47310 38233 35221 81011 542
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor2 4951342 3612 7521212 631
- transport8 3893 8124 5778 9213 8135 108
- turism – călătorii3 5576 095-2 5384 0797 018-2 939
- servicii de telecomunicații, informatice și informaționale7 5082 9904 5188 3573 4134 944
- alte servicii7 9066 4421 4649 2437 4451 798
B. Venituri primare6 21514 001-7 7866 94214 667-7 725
C. Venituri secundare5 5934 5001 0935 7694 7421 027


p - date provizorii


Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 6 148 milioane euro (comparativ cu 9 529 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6 078 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 70 milioane euro.

În perioada ianuarie - octombrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 18 548 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 115 627 milioane euro la 31 octombrie 2023 (71,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,2 la sută față de 31 decembrie 2022;

  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2023 nivelul de 46 807 milioane euro (28,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,4 la sută față de 31 decembrie 2022.

























































































































































































Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externăServiciul datoriei externe, 10 luni 2023p
Sold la 31.12.2022Sold la 31.10.2023p
1. Administrația publică57 84571 9996 829
Numerar și depozite4706921 974
Titluri de natura datoriei*42 94156 9203 197
Împrumuturi14 16314 1721 365
Credite comerciale și avansuri267211293
Alte pasive440
2. Banca Centrală3 4043 35699
Numerar și depozite1113
Titluri de natura datoriei000
Împrumuturi000
Alocări de DST3 4033 35586
Alte pasive000
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală10 97312 23810 744
Numerar și depozite8 8808 5728 052
Titluri de natura datoriei1 9613 5682 435
Împrumuturi000
Alte pasive13298257
4. Alte sectoare27 89830 03023 107
Numerar și depozite000
Titluri de natura datoriei8008161 862
Împrumuturi12 81313 3849 803
Credite comerciale și avansuri14 02215 54711 160
Alte pasive263283282
I. Datoria externă (1+2+3+4)**100 120117 62340 779
II. Investiția directă: credite intra-grup43 76644 81128 840
Total datoria externă (I+II)143 886162 43469 619
Termen scurt45 24846 80750 405
Termen lung98 638115 62719 214


p - date provizorii
*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică include influența creșterii prețurilor titlurilor de stat, în valoare de 1,7 miliarde euro.
** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe


Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18 la sută în perioada ianuarie - octombrie 2023, comparativ cu 17,9 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 octombrie 2023 a fost de 5,5 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2023 a fost de 99,1 la sută, comparativ cu 82,4 la sută la 31 decembrie 2022.


Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.

  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.

  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:

    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: https://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;

    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

    3. 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

    4. 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.



  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.

  5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).

  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.

  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).


Explorează subiectul
Urmărește-ne pe social media
Facebook IconYouTube IconTikTok Icon
Google News
Articole Similare
Parteneri