O decizie deosebit de importantă pentru funcționarea Guvernului PSD-ALDE a fost luată astăzi de judecătorii Curții Constituționale a României.
Astfel, judecătorii CCR au decis că este constituțională Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, după ce a respins sesizarea formulată de 88 de deputați PNL, USR și PMP.
____
Sesizarea semnată de parlamentarii PNL, USR și PMP a fost înaintată CCR, la 6 ianuarie 2017, după ce Parlamentul a adoptat, în aceeași zi, legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe.
În Legea adoptată la 6 ianuarie 2017, Guvernul a cerut să fie abilitat să emită ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, adică în intervalul cuprins între data de intrare în vigoare a legii și data la care Parlamentul își reia lucrările în prima sesiune ordinară a anului, respectiv la 1 februarie 2017.
Citește și: Guvernul Grindeanu, măsură pentru încurajarea tranzacțiilor imobiliare!
Un prim motiv pe care semnatarii l-au invocat în sesizare este unul extrinsec și se referă la faptul că nu ar fi fost respectat termenul de depunere a amendamentelor, încălcându-se astfel Regulamentul Camerei Deputaților. Art. 65 alin. (4) din Regulamentul Camerei prevede că deputații care nu fac parte din comisia sesizată în fond vor putea depune amendamente într-un termen care nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.
De asemenea, Legea de abilitare a Guvernului adoptată la 6 ianuarie 2017, ar încălca separația și echilibrul puterilor în stat, principiu constituțional prevăzut la art. 1 alin. 4 din Constituție, prin faptul că Executivul ar primi competențe aparent egale cu puterea legislativă.
Un alt motiv invocat în sesizarea de neconstituționalitate este acela că actul normativ ar cuprinde norme cu caracter general, imprecise, care nu stabilesc cu exactitate măsurile legislative delegate, încălcând astfel Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Delegarea competenței legislative presupune identificarea exactă a atribuțiilor Guvernului, pentru că, altfel, Guvernul s-ar transforma în autoritate legiuitoare, concurentă cu Parlamentul, se mai arată în sesizare.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a precizat de-a lungul timpului că este interzisă reglementarea în domeniul legilor organice prin ordonanțe ale Guvernului, adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, mai arată semnatarii sesizării. De exemplu, prevederea potrivit căreia Guvernul poate reglementa, prin ordonanțe, măsuri privind învățământul preuniversitar sau din domeniul cercetării științifice și învățământului superior încalcă art. 73, alin. 3 din Constituție. Potrivit acestei prevederi, actele normative privind "organizarea generală a învățământului" sunt de domeniul legii organice, se mai menționează în sesizare.
Procedura prin care Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe este prevăzută la art. 115 din Constituției și se numește delegare legislativă. Astfel, potrivit Constituției, Legea de abilitare trebuie să stabilească, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care Guvernul este abilitat să emită ordonanțe.
Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței, mai precizează Constituția României.
Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, adoptată la 6 ianuarie 2017, prevede că Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2017, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Domeniile pentru care Guvernul a cerut delegare legislativă, prin legea adoptată la 6 ianuarie 2017, sunt: finanțe publice și economie, administrație publică și dezvoltare regională, sănătate, muncă și protecție socială, fonduri europene, educație și cercetare, agricultură și dezvoltare rurală, turism, antreprenoriat și mediul de afaceri, mediu, comunicații și societatea informațională.
