Ultima Oră. Pensiile speciale au blocat plățile către România în cadrul PNRR. Încăpățânarea clasei politice a dus la reacţia inevitabilă a Comisiei Europene

Clasa politică nu a îndeplinit criteriile impuse de Comisia Europeană pentru plata integrală a celei de-a doua tranşe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.

O parte din aceşti bani nu vor mai fi viraţi către ţara noastră din cauză că jalonul privind pensiile speciale și alte cinci reforme esențiale nu au fost îndeplinite.

Citiţi şi: Formula recalculării pensiilor în 2025. Decizie finală privind milioane de pensii încasate de milioane de români luată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Au activat procedura de suspendare a plăţii

Bruxelles-ul a anunțat activarea procedurii de suspendare a plății pentru o parte din fondurile solicitate de România prin cea de-a doua cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Decizia şefilor europeni vine în contextul în care șase dintre cele 74 de jaloane și ținte incluse în cerere nu au fost îndeplinite, printre care și jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Bucureștiul nu a îndeplinit jalonul 215 care prevede: „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Acesta se adaugă altor cinci jaloane nefinalizate, legate de investiții în infrastructura feroviară, dezvoltarea rețelelor de metrou în București și Cluj-Napoca, reforme în managementul bazat pe performanță în transporturi și guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie.

România are acum o lună pentru a transmite observații privind evaluarea negativă a jalonului 215. Apoi, Comisia va reevalua progresele. Dacă va considera că jaloanele au fost îndeplinite în mod satisfăcător, va debloca fondurile suspendate.

Comisia a dat şi evaluări pozitive

Totuși, inspectorii de la Bruxelles au acordat o evaluare preliminar pozitivă pentru 68 de jaloane și ținte din cele 74 incluse în cerere. Printre reformele și investițiile validate se numără:

• Reforma regimului fiscal pentru microîntreprinderi, care prevede o reducere treptată a regimului special și simplificarea sistemului fiscal;

• Reforma pieței de energie electrică, cu un nou cadru legislativ pentru eficiența energetică și instrumente financiare verzi;

• Investiții în eficiența energetică a clădirilor, prin semnarea contractelor pentru renovarea clădirilor publice și rezidențiale.