La aproape 4 ani de la invazia eșuată din Ucraina, Moscova și-a mutat centrul de greutate strategic spre Balcani. Rețelele de influență, propaganda hibridă și legăturile economice revin în prim-plan, într-o regiune aflată la intersecția dintre NATO, Uniunea Europeană și interesele Rusiei.
Balcanii, din nou pe radarul Moscovei
După aproape un deceniu de influență diminuată, Federația Rusă își reconfigurează, în 2025, prezența geopolitică în Europa de Sud-Est. Războiul din Ucraina a redus semnificativ capacitatea Moscovei de proiecție militară, dar a amplificat ofensiva hibridă, desfășurată prin dezinformare, presiune economică, religioasă și culturală.
Potrivit unei analize recente publicate de European Council on Foreign Relations (ECFR), Kremlinul și-a adaptat strategia de influență: în locul confruntării directe, preferă penetrarea instituțională, controlul energetic și manipularea opiniei publice.
Ținte majore: Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria și Republica Moldova – toate cu societăți vulnerabile la discursuri antioccidentale.
Serbia, aliatul tradițional și avanpostul simbolic
Belgradul rămâne cel mai important punct de sprijin al Rusiei în Balcani. Președintele Aleksandar Vučić continuă o politică de echilibru între Bruxelles și Moscova, menținând relații energetice privilegiate și refuzând să se alinieze complet la sancțiunile impuse de UE.
Compania Gazprom Neft deține controlul asupra Naftna Industrija Srbije (NIS), furnizorul principal de energie al țării, iar televiziunile proguvernamentale difuzează frecvent mesaje pro-Kremlin, potrivit raportului Freedom House 2025.
În paralel, Biserica Ortodoxă Sârbă a devenit un vector ideologic al influenței ruse, promovând o retorică pan-slavistă și anti-NATO.
Bulgaria și Republica Moldova – câmpuri de luptă informațională
În Bulgaria, serviciile de securitate au documentat peste 300 de cazuri de campanii online coordonate de entități asociate cu Rusia, care promovează mesaje anti-UE și conspirații privind războiul din Ucraina.
Conform Center for the Study of Democracy (CSD Sofia), grupurile de Telegram și Facebook care distribuie narațiuni pro-Kremlin ating lunar peste un milion de utilizatori, o cifră semnificativă pentru o țară de șapte milioane de locuitori.
În Republica Moldova, ofensiva hibridă este mai agresivă. Rețelele de influență operează prin partide politice, fundații culturale și ONG-uri paravan, iar propaganda rusă este susținută de mass-media retransmise ilegal din Transnistria.
Guvernul de la Chișinău, condus de Dorin Recean, a cerut sprijinul Uniunii Europene și al NATO pentru combaterea atacurilor cibernetice și a finanțărilor ilegale dinspre Est.
„Suntem ținta unui război informațional constant. Rusia nu mai încearcă doar să ne convingă, ci să ne obosească democratic”, a declarat recent premierul moldovean, citat de Radio Europa Liberă.
Bosnia și Herțegovina, fisura geopolitică din Balcani
În Bosnia și Herțegovina, Moscova profită de tensiunile etnice pentru a submina procesul de integrare europeană. Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, menține o relație personală cu Vladimir Putin, vizitând Moscova de două ori în ultimele 12 luni.
Rusia sprijină deschis entitatea Republika Srpska, promovând o narațiune de „autonomie suverană” similară celei folosite în Donbas înainte de 2014.
Pe rețelele sociale, campaniile pro-ruse promovează ideea că NATO și UE sunt „forțe coloniale”, în timp ce Rusia este „garantul identității slave”.
Potrivit datelor OSCE, peste 40% dintre postările politice sponsorizate din regiune conțin teme antioccidentale, majoritatea provenind din surse necunoscute.
Energia, pârghia tradițională a Kremlinului
Chiar dacă sancțiunile europene au limitat exporturile directe de petrol și gaze rusești, infrastructura energetică a Balcanilor rămâne vulnerabilă.
Conducta TurkStream, operată parțial de Gazprom, continuă să alimenteze Serbia, Bulgaria și Ungaria, oferind Moscovei o pârghie geopolitică esențială.
În 2025, potrivit Comisiei Europene, peste 35% din importurile de gaz ale Balcanilor de Vest provin încă din Rusia, prin intermediul companiilor intermediare din Turcia.
România, deși parțial independentă energetic datorită producției interne și gazelor din Marea Neagră, este parte a ecuației regionale. Bucureștiul sprijină interconectarea energetică cu Republica Moldova și Serbia, ca alternativă la dependența estică.
Propaganda hibridă – armele invizibile ale Kremlinului
După pierderea accesului la televiziunile europene, Rusia a migrat către platforme digitale descentralizate.
În 2025, cele mai folosite canale de propagandă sunt Telegram, VK, TikTok și rețele de podcasting, unde sunt promovate teme precum:
„decadența morală a Occidentului”;
„colapsul economic al Europei”;
„legitimitatea istorică a Rusiei în Balcani”.
Un raport al NATO StratCom Riga arată că peste 60% dintre conturile pro-Kremlin din Balcani se prezintă ca „media independente” sau „bloguri patriotice”.
Aceste rețele folosesc inteligența artificială pentru generarea de imagini și clipuri falsificate, amplificând crizele politice locale.
România, între linia de apărare și ținta de influență
Deși nu este direct vizată de o influență economică rusească semnificativă, România se află în centrul războiului informațional.
Platformele de știri false, grupurile de Telegram și paginile conspiraționiste în limba română distribuie conținut coordonat cu narațiunile Kremlinului despre NATO, refugiați și Uniunea Europeană.
Serviciul Român de Informații (SRI) a avertizat, într-un raport recent, că „amenințarea hibridă din Est se manifestă nu doar prin propagandă, ci și prin finanțări indirecte și campanii de dezinformare privind parteneriatele strategice ale României”.
La nivel regional, Bucureștiul colaborează cu partenerii din Inițiativa celor Trei Mări pentru contracararea propagandei și pentru consolidarea rezilienței informaționale.
Un nou Război Rece al percepțiilor
Influența Rusiei în Balcani nu mai este una de tancuri, ci de narațiuni și rețele.
Prin media, religie, energie și corupție, Kremlinul încearcă să mențină o zonă gri geopolitică între NATO și frontiera sa de sud.
Uniunea Europeană și Statele Unite răspund prin programe de sprijin financiar, training pentru jurnaliști și investiții energetice, dar războiul este lent și subtil.
„Nu mai e vorba despre cucerirea teritoriilor, ci despre cucerirea minților. Balcanii sunt laboratorul perfect pentru acest tip de confruntare”, concluzionează un raport al Atlantic Council, publicat în iulie 2025.
