Umilință pentru România și Bulgaria, surori de suferință în UE. Noi și vecinii de la sud de Dunăre ocupăm primele locuri în clasamentul sărăciei, potrivit datelor oficiale oferite de Uniunea Europeană.
Radiografia vieții românilor din ultimii ani are concluzii neașteptate. În ciuda faptului că s-au făcut progrese vizibile, țara noastră rămâne una dintre cele mai sărace din blocul comunitar.
România și Bulgaria sunt, din nou, surori de suferință în UE. Datele oficiale analizate de specialiștii unei bănci ce operează la noi arată că cele două țări ocupă primele locuri în clasamentul sărăciei. În anul precedent, venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost 31% din media Uniunii Europene.
„Venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost 31% din media UE (7,1 mii euro faţă de 23 mii euro), în timp ce în 2007 a fost doar 13% (1,9 mii euro faţă de 14,7 mii euro)”, potrivit Buletinului lunar al Alpha Bank România Macroeconomia „En detail”, citată de Știri pe Surse.
Te-ar putea interesa și: Zona falimentară din România. Localnicii de aici pleacă în străinătate, nu mai vor să trăiască în sărăcie
România și Bulgaria, surori de suferință la capitolul sărăcie în Uniunea Europeană
În ciuda progreselor pe care țara noastră le-a făcut în ultimii ani - din 2014 până în 2023 - noi și vecinii bulgari rămânem țările cu cea mai ridicată inegalitate de venituri.
„Cum a evoluat inegalitatea veniturilor în ţările din regiune? Diferit, conform coeficientului GINI, un indicator a cărei valoare creşte când inegalitatea de venituri creşte. În perioada analizată 2014-2023, inegalitatea de venituri a scăzut în România, Cehia, Polonia, Bulgaria (începând cu 2020) şi s-a păstrat în Ungaria.
În 2023, Cehia a rămas ţara cu cea mai scăzută inegalitate de venituri, iar Bulgaria urmată de România, ţările cu cea mai ridicată inegalitate de venituri, dar în scădere”, se precizează în analiză.
Specialiștii avertizează cu privire la efectele negative ale fenomenului. Potrivit acestora, inegalitatea de venituri excesivă „poate eroda coeziunea socială, poate duce la polarizare politică şi, în cele din urmă, la o creştere economică scăzută”.
Te-ar putea interesa și: Coroniță pe cap, fără pantofi în picioare. Valentin trăiește coșmarul a 40% din copiii României: „Învăț ca să mă duc departe”
