Noi probleme pentru Guvernul Bolojan. Grupul PACE - Întâi România și AUR au depus două moțiuni simple împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, și ministrului interimar al Educației, Ilie Bolojan. Aceste moțiuni vor fi dezbătute și votate în cursul zilei de luni, 9 februarie 2026, în plenul Senatului.
Guvernul Bolojan are parte de noi provocări, după ce Opoziția a inițiatr trei moțiuni simple de cenzură împotriva sa. Două moțiuni, depuse de Grupul PACE - Întâi România și AUR, îl vizează pe ministrul Apărărăii, iar una pe Ilie Boloijan, care asigură intermiatul în fruntea ministerului Educației.
Emoții pentru Guvernul Bolojan la început de săptămână
Parlamentarii opoziției critică „gestionarea politicii de securitate și apărare națională în contextul declarațiilor privind „potențiala desfășurare de trupe românești în Groenlanda”, în timp ce, la Educație, îl acuză pe Ilie Bolojan că „a redus, într-un context inflaționist, „sprijinul social” pentru studenți, accesul la educație devenind „tot mai dependent de venitul familiei”. Opoziția a mai depus și o a treia moțiune, împotriva „modului de reprezentare a României în Acordul UE-Mercosur”.
Intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”, moțiunea anunțată din vacanța parlamentară și depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR și 13 PACE - Întâi România).
„România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilități directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene și stabilitatea regională. În acest context, orice declarație publică privind posibila angajare a forțelor armate române în teatre de operații îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operațional și politic, și nu al unor speculații sau exerciții de comunicare politică.
Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calității actului de conducere și comunicare publică în domeniul apărării naționale, ca urmare a declarațiilor și pozițiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruță, reprezentant al USR”, se arată în textul moțiunii.
Radu Miruță, luat la țintă de Opoziție
Potrivit documentului, „România, ca stat membru NATO și UE, se găsește într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relațiilor transatlantice și între puterile globale, de evoluții incerte în arhitectura de securitate euroatlantică, dar și de discuții la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda”.
„Ministrul Apărării, Radu Miruță, a emis declarații publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligațiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal și de interoperabilitate cu NATO și UE, așa cum cer standardele diplomatice. Declarațiile publice ale ministrului Radu Miruță sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detașări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT și ulterior supusă votului Parlamentului.
În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existența unui mandat NATO sau ONU, precum și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acționat cu o neglijență politică incompatibilă cu funcția deținută. O astfel de conduită contravine principiilor constituționale privind controlul civil asupra armatei și rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe”, se detaliază în moțiune.
Inițiatorii susțin că moțiunea este determinată „de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională și rigoarea strategică sunt esențiale pentru stabilitatea statului”.
