Moscova a avertizat că impunerea de către Lituania a unor restricții privind furnizarea de bunuri către Kaliningrad nu va rămâne nesancționată. Denunțând o "blocadă" și o "încălcare a legilor internaționale", diplomația rusă își multiplică avertismentele. Rusia va lua "măsuri economice foarte severe", avertizează fostul președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Șeful agenției spațiale și fost ambasador la NATO, Dmitri Rogozin, a mers mai departe, spunând că Lituania "și-a tăiat craca de sub picioare".
Există un risc real de confruntare militară în această regiune, așa cum se tem țările baltice? "Nu trebuie să excludem niciodată nimic", avertizează Thibault Fouillet, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică, chiar dacă, în situația actuală, "pare foarte puțin probabil. În primul rând, există problema forței și a mijloacelor pe care Rusia le-ar putea folosi. Este deja clar că Rusia este în mare dificultate, că aparatul său militar este puternic consumat de operațiunile din Ucraina. Este greu de înțeles cum ar putea desfășura o altă operațiune în alt loc.
În cazul în care Rusia ar decide să atace Lituania, ar trebui să își extindă operațiunea în țările vecine. Având în vedere integrarea diferitelor state din regiune, ar trebui să efectueze operațiuni și în Polonia și în celelalte state baltice", explică Thibault Fouillet.
Articolul 5
Spre deosebire de Ucraina, Lituania, ca și vecinii săi baltici și polonezi, este teoretic protejată de articolul 5 din Tratatul de la Washington. Acesta stipulează că, dacă o țară NATO este victima unui atac armat, fiecare membru al Alianței va considera acest act de violență ca fiind îndreptat împotriva tuturor membrilor și va lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a ajuta țara care este victima agresiunii.
Cu toate acestea, teama rămâne ridicată în aceste state. "Este de înțeles că sunt îngrijorați", observă Cindy Régnier, doctorandă FNRS (Fondul Național pentru Cercetări Științifice ) în relații internaționale la Universitatea din Liege. "De mai mulți ani, statele baltice sunt victimele unor atacuri cibernetice și hibride. Au văzut cum a fost atacată Georgia și acum Ucraina.
Cu toate acestea, apartenența la blocul atlantic ar trebui să joace în favoarea reținerii. "Rusia, chiar și în războiul său cu Ucraina, a fost întotdeauna atentă să nu se extindă în Polonia, având în vedere că ar fi existat un potențial război cu NATO", explică Cindy Régnier, care se așteaptă mai degrabă la atacuri hibride din partea Moscovei, cum ar fi atacuri cibernetice sau operațiuni de dezinformare și destabilizare, în special prin intermediul populațiilor rusofone din aceste regiuni.
"Din păcate, există riscul unei confruntări militare", spune Iuri Zverev, expert militar rus la Institutul Federal Immanuel Kant din Kaliningrad. "Aceasta este o realitate obiectivă într-un moment în care forțele care se confruntă sunt din ce în ce mai puternice, când există o mare neîncredere reciprocă și când toate contactele diplomatice au fost întrerupte. Acesta este momentul în care pot apărea incidente militare accidentale", analizează el.
Sentiment de nesiguranță
În ajunul summitului NATO de la Madrid, premierul estonian Kaja Kallas și-a exprimat în mod public îngrijorarea că planurile alianței ar da Rusiei timp să șteargă de pe hartă țările baltice înainte de un răspuns militar. Sentimentul de nesiguranță este întărit de militarizarea sporită a exclavei Kaliningrad în ultimii ani, care găzduiește rachete sol-sol, sol-aer și anti-navă și sisteme de rachete balistice Iskander, capabile să transporte o încărcături nucleare.
În ceea ce privește numărul de militari prezenți în Kaliningrad, estimările variază între 9 000 și 20 000, subliniază Cindy Régnier.
Chiar dacă prezența militară rusă în Kaliningrad este mult mai mică decât cei 100 000 de oameni desfășurați în timpul Războiului Rece, "contingentul actual permite asigurarea securității și protejarea intereselor țării", spune Iuri Zverev. Dacă exclava Kaliningrad este separată fizic de teritoriul rusesc, ea este separată de Belarus, aliatul fidel al Moscovei, doar prin coridorul Suwalki. Această fâșie, de o parte și de alta a frontierei polono-lituaniene, rămâne veriga slabă a flancului estic al NATO.
Diferite simulări au evidențiat punctele slabe ale forțelor armate ale NATO în cazul unei confruntări cu forțele rusești în țările baltice. În 2016, RAND Corporation, care consiliază armata americană, a estimat că Rusia ar avea nevoie de 36 până la 60 de ore pentru a cuceri capitalele statelor baltice, amintește doamna Cindy Régnier, "motiv pentru care NATO a trimis în 2016 trupe prin rotație în țările Baltice, cu trei batalioane în Estonia, Letonia, Lituania și, de asemenea, în Polonia.
Cercetătoarea subliniază că această simulare a fost, de asemenea, criticată pentru că nu a luat în considerare problema descurajării nucleare și faptul că NATO ar putea ataca pe alte flancuri. "Scenariul, așa cum fusese stabilit, se baza pe capacitățile rusești după operațiunile din Crimeea și Donbass și, prin urmare, a fost supraestimat, departe de ceea ce vedem din capacitățile reale actuale ale armatei ruse în Ucraina", mai moderă Thibault Fouillet.
