Un produs agricol pe care specialiștii l-au denimit "aurul alb" renaşte din propria sa cenuşă. Investitorii au devenit foarte interesaţi de această marfă.
România devine un punct strategic pe harta acestui „aur alb”.
Amidonul, noul "aur alb"
Producătorii internaţionali devin tot mai interesaţi de porumbul românesc, iar prima oprire este transformarea acestuia în amidon. Fabrica de amidon din Medgidia ar putea relansa producţia de amidon, în ţara noastră. Uzina a fost construită de la zero de turcii de la Tosmur Grup, cu o investiţie de peste 68 de milioane de euro.
Așadar, ţara noastră are şansa de a deveni un jucător important pe această piaţă şi să ex-porte produse cu valoare adăugată obţinute din măcinarea porumbului. Mai ales că fabrica de amidon de porumb a Agrana din Ţăndărei, construită în 1980, avea o capacitate de procesare de 80 de tone pe zi şi a fost extinsă la o capacitate de 100 de tone/zi după achiziţie. Astfel, pot fi procesate anual până la 36.000 de tone de porumb.
La ce e folosit amidonul
Amidonul are mai multe întrebuinţări, cum ar fi:
în alimentaţie: pentru îngroşarea supelor, sosurilor, budincilor, îngheţatelor
în patiserie şi cofetărie,
în industria farmaceutică, pentru pastile şi siropuri,
în industria textilă, amidonul apretează ţesăturile,
în cosmetică: în şampoane, pudre şi creme,
în fabricile de hârtie, ajută la legătura fibrelor de hârtie,
în producţia de bioetanol: materie primă pentru obţinerea combustibililor.
Oamenii de ştiinţă susţin că amidonul rezistent este un tip de carbohidrat care, spre deosebire de majoritatea celorlalte tipuri, nu este digerat în intestinul subțire. În schimb, fermentează în intestinul gros, hrănindu-se cu bacterii intestinale sănătoase.
De asemenea, reîncălzirea pastelor, a orezului sau a cartofilor ar putea transforma carbohidrații conținuți într-un adevărat medicament minune, şi anume amidonul rezistent, un tip de carbohidrat care nu se digeră la nivelul intestinului subţire.
