Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research și publicat miercuri, AUR, formațiunea politică a lui George Simion, conduce fără emoții în intenția de vot la alegerile parlamentare. Partidele aflate la guvernare, privite ca un întreg, au un ușor avantaj.
Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 12-15 ianuarie 2026. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%.
Bucurie pentru AUR și George Simion
Practic, după reculul de la sfârșitul anului precedent, AUR revine în forță în sondaje. Cercetarea INSCOP arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 40,9% dintre români ar pune ștampila pe AUR. La ultimul sondaj INSCOP, din noiembrie 2025, partidul era creditat cu 38%.
AUR este urmat de PSD, social-democrații fiind creditați cu 18,2% din voturi. PNL vine pe locul 3, cu 13,5% din voturi, iar USR are 11,7%. UDMR se află chiar sub pragul de intrare în parlament, cu 4,9%.
Așadar, împreună, PSD, PNL și USR au 43,4%, iar alături de UDMR ajung la 48,3%. Partidele din opoziție au un scor cumulat de 45,8%.
Directorul INSCOP Research și-a spus părerea: „Ne aflăm într-un status-quo politic rigid”
Analiza evoluției intenției de vot în ultimele nouă luni arată o stabilitate pentru toate partidele, variațiile fiind mici și rar întâlnite, a comunicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research. Formațiunile politice „nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ”, în ciuda problemelor care dau bătăi de cap României, a completat el.
„Analiza riguroasă a evoluției intenției de vot în ultimele nouă luni (din mai 2025 până în ianuarie 2026) evidențiază o remarcabilă stabilitate pentru toate partidele, variațiile de la lună la lună fiind mici și rar întâlnite. Acest lucru arată că partidele nu câștigă, dar nici nu pierd semnificativ, în pofida unei perioade marcate de tensiuni provocate de evoluțiile din domenii-cheie precum economie/prețuri, politică fiscală/taxe, politică externă, justiție sau riscuri de securitate/război. Ne aflăm deocamdată într-un status-quo politic rigid care descurajează rupturi de ritm și crize politice majore”, a spus Remus Ștefureac

















