Războiul pornit de Rusia în Ucraina în 2022 a declanșat o creștere puternică a cheltuielilor militare pe flancul estic al NATO condus de Polonia, care și-a dublat cheltuielile de apărare, la 3,9% din PIB până în 2023, față de nivelul din 2014, conform cifrelor NATO. Deși se opune ferm sprijinului militar și financiar al Occidentului pentru Ucraina, din cauza îngrijorărilor că războiul s-ar putea extinde în întreaga Europă, chiar și Ungaria și-a intensificat semnificativ cheltuielile militare, la 2,43% din PIB anul trecut, peste pragul de 2% stabilit de NATO.
"Dacă războiul se prelungeşte până în 2025, atunci nivelurile cheltuielilor pentru apărare din 2023-2024 nu vor fi suficiente şi vor trebui crescute", a declarat Orban într-un interviu, adăugând că mişcarea ar lăsa mai puţine finanţări pentru alte scopuri.
Citește și: Ungaria este din nou în dezacord cu Uniunea Europeană. Guvernul de la Budapesta nu este de acord cu deciziile NATO
Viktor Orban: „Europa se joacă cu focul la granița păcii și războiului”
Aflându-se la putere din 2010, Orban s-a luptat de la pandemia de COVID-19 să controleze deficitul bugetar al Ungariei, acesta fiind în medie de aproape 7% din produsul intern brut în ultimii patru ani, cu mult peste nivelul mediei UE. Executivul său a anunțat luna trecută că va amâna investiții în valoare de aproximativ 1% din PIB pentru a reduce deficitul din acest an la o țintă de 4,5% din PIB. Analistul de credite S&P Global Ratings, Gabriel Forss, a declarat marți pentru Reuters că măsura reprezintă un pas în direcția corectă, dar va fi nevoie de mai multe, probabil după alegerile pentru Parlamentul European și pentru alegerile locale din iunie.
În același interviu pentru postul public de radio, citat de MTI, Orban a declarat că Europa se joacă cu focul la granița păcii și războiului. Remarcând că războiul din Ucraina durează deja de 2 ani, Orban a spus că liderii europeni au impus sancțiuni, au făcut strategii și au plutit în derivă zi de zi, nu de la război la pace, ci de la pace la război. Readucând în memorie războiul din Balcani, premierul ungar a explicat că a avut experiențe personale cu "vântul războiului care îți vâjâie pe la urechi", și că nu i s-a părut potrivit să fie de acord cu afirmații despre război "ca și cum am fi la un ceai de după-amiază", arată Agerpres
Vezi și: Cum a ajuns România să aducă mere din Polonia și porumb din Ungaria. Situația tristă în care se află fostul „grânar” al Europei
