După ce a permis desecretizarea dosarului privind asasinarea președintelui John F. Kennedy, Donald Trump mai face o mutare istorică. Administraţia preşedintelui american a făcut publice, luni, peste 230.000 de pagini de documente clasificate privind asasinarea uneia dintre figurile istorice marcante ale secolului 20, militantul de culoare Martin Luther King.
King a fost asasinat în anul 1968, iar decizia liderului de la Casa Albă vine în ciuda îngrijorărilor exprimate de familia liderului pentru drepturile civile, relatează AFP.
Sensibilul dosar al morții lui John Kennedy, declasificat în ianuarie
Pe 23 ianuarie 2025, preşedintele Americii a dispus prin ordin executiv declasificarea unor arhive guvernamentale privind asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963, precum şi a fratelui său Robert F. Kennedy, cunoscut sub numele de Bobby Kennedy, respectiv a lui Martin Luther King Jr. în anul 1968.
În luna martie, Arhivele Naţionale americane au publicat noi documente clasificate privind asasinarea lui Kennedy, care au şocat Statele Unite şi întreaga lume, dând naştere la numeroase teorii şi speculaţii.
La fel s-a procedat şi în luna aprilie în cazul dosarului privind asasinarea fratelui acestuia Bobby Kennedy, tatăl actualului secretar al Sănătăţii din administraţia Trump, Robert Kennedy Jr., şi Procuror general în timpul popularului preşedinte democrat asasinat (foto).
Ancheta completă a asasinării lui Luther King, făcută publică de FBI
Cele 230.000 de pagini, publicate luni 21 iulie, acoperă în special ancheta FBI (poliţia federală) cu privire la vânătoarea internaţională a presupusului asasin al lui Martin Luther King.
De asemenea, în dosar este inclusă şi mărturia unuia dintre ceilalţi deţinuţi, conform unei declaraţii a directoarei Serviciului Naţional de Informaţii american, Tulsi Gabbard, cea care a iniţiat anunţul.
„Statele Unite asigură o transparenţă completă asupra acestui eveniment tragic şi decisiv din istoria ţării", a declarat Gabbard.
Copiii legendarului militant de culoare se opun declasificării
Pe de altă parte însă, copiii celebrului activist pentru drepturi civile şi-au exprimat îngrijorarea, într-un comunicat, că publicarea acestor documente ar putea fi utilizată abuziv pentru a „ataca moştenirea sa sau realizările mişcării".
În timpul vieţii, Martin Luther King a fost ţinta unei „campanii de dezinformare şi supraveghere" dirijate de directorul FBI de atunci, puternicul J. Edgar Hoover. Aceasta era menită să „discrediteze reputaţia sa şi, mai general, pe cea a mişcării pentru drepturi civile", au reamintit urmașii lui Luther King.
