Inițial, Hodiș a încercat să fugă de Marian Ceaușescu, însă, nefiind lăsat de jandarmi să intre în sediul Palatului de Justiție, fostul securist a fost nevoit să se întoarcă.
La un moment dat, în timp ce era numit de Marian Moroșanu criminal, Vasile Hodiș a râs.
„Hai, mă, hai, vino, mă! Când erai la Securitatea, aveai putere, mă! Aveai putere. Hai, vino, securistule! Hai!
Cum a fost, mă, că l-ai omorât în bătaie pe inginerul Ursu? Securitatea era bună?
Sunteți criminali, bă! Ia uitați! Criminalul Hodiș! Securistul criminal! Bă, criminalilor, bă, l-ați omorât pe inginerul Ursu! Uitați aici, criminalul Hodiș, maior de Securitate! Câtă pensie ai, mă?
Ce pensie ai, mă, securistule? Ce pensie special ai, mă? Securiștii criminali ai lui Ceaușescu.
Criminalule! Ești un criminal! Râzi, criminalule! Ai o pensie specială!”, i-a strigat Marian Ceaușescu lui Vasile Hodiș.
La 1 noiembrie 2023, Parchetul General a formulat o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaților trimiși în judecată în cazul uciderii inginerului Gheorghe Ursu, anume a ofițerilor de Securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș.
Judecătorii Înaltei Curți au legitimat crimele Securității lui Nicolae Ceaușescu
Judecătorii Instanței Supreme au decis, în luna iulie, achitarea celor doi securiști, afirmând că Gheorghe Ursu nu a fost o <<„persoană căzută sub puterea adversarului” atât timp, cât opiniile sale despre regimul comunist și conducerea de stat și de partid nu au fost făcute publice, iar arestarea sa nu a fost dispusă de organele statului pentru opiniile pe care le-a consemnat în jurnalul său intim (așa cum s-a reținut anterior, victima a fost cercetată în stare de libertate pentru infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste, prevăzută de art. 166 din Codul penal), ci pentru o infracțiune de drept comun, respectiv operațiuni interzise cu mijloace de plată străine>>.
În acest context, Parchetul General a transmis că „în lunile septembrie și octombrie 2023, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o serie de înscrisuri conținând date și informații, însoțite de detalii tehnice apreciate ca absolut relevante și necesare înțelegerii datelor prezentate, referitoare la fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc represiunea exercitată de Securitate și calitatea de disident a victimei Gheorghe Ursu”.
