Ursula von der Leyen se confruntă cu două moțiuni de cenzură în Parlamentul European, depuse de grupurile Patrioți pentru Europa și Stânga.
Șefa Comisiei Europene a cerut unitate între forțele pro-europene și a avertizat asupra tentativelor lui Vladimir Putin de a diviza blocul comunitar.
Ursula von der Leyen, pusă la încercare de două moțiuni de cenzură
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a intrat din nou în atenția politică a Bruxelles-ului, după ce două grupuri parlamentare – Patrioți pentru Europa și Stânga – au depus moțiuni de cenzură împotriva actualei Comisii.
Deși șansele ca acestea să fie adoptate sunt aproape nule, evenimentul a creat o tensiune vizibilă în plenul Parlamentului European, notează agențiile AFP și EFE.
Pentru ca o moțiune de cenzură să fie aprobată, este nevoie de votul a două treimi dintre eurodeputați, o majoritate imposibil de atins în actuala configurație politică. Totuși, inițiativa are o încărcătură simbolică, marcând prima încercare serioasă de contestare a legitimității politice a Comisiei conduse de von der Leyen de la începutul celui de-al doilea mandat.
Ursula von der Leyen: „Să ne unim pentru a sprijini europenii în această lume periculoasă”
În discursul rostit luni în fața eurodeputaților, Ursula von der Leyen a cerut unitate între forțele pro-europene. Mesajul ei a fost adresat mai ales partidelor moderate din Parlament, într-un context în care formațiunile suveraniste și eurosceptice au câștigat teren la alegerile europene din 2024.
„Obiectivul acestei unități nu este să fim de acord în fiecare detaliu. Dezbaterea este parte a procesului democratic. Obiectivul este să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun – sprijinul pentru europeni într-o lume periculoasă”, a declarat șefa Comisiei Europene.
Von der Leyen a venit în plen însoțită de aproape toți comisarii europeni, într-o demonstrație de solidaritate internă. În fața criticilor, ea a subliniat că echipa Comisiei rămâne deschisă la dialog cu toate grupurile politice, promițând o abordare mai flexibilă în perioada următoare.
Critici pentru acordurile comerciale cu SUA și Mercosur
Cele două moțiuni de cenzură contestă în principal acordurile comerciale negociate de Comisie în ultimii ani.
Grupul „Patrioți pentru Europa” acuză executivul european că a semnat un acord dezechilibrat cu Statele Unite, favorabil Washingtonului și dezavantajos pentru industriile europene.
De asemenea, alianța „Stânga” a denunțat lipsa de acțiune a Uniunii Europene în fața crizei umanitare din Fâșia Gaza, criticând totodată tratatul comercial cu blocul sud-american Mercosur, considerat periculos pentru mediul european și pentru agricultura din statele membre.
Moțiunile, chiar dacă nu au șanse reale de succes, pun presiune asupra Comisiei și testează solidaritatea dintre principalele grupuri pro-europene – PPE, S&D, Renew și Verzii – care au susținut reconfirmarea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat.
Schimbarea climatului politic la Bruxelles
Rezultatul alegerilor europene din 2024 a adus o creștere semnificativă a formațiunilor naționaliste și eurosceptice, dar fără a le permite să formeze o majoritate.
Chiar și așa, tonul din Parlament s-a schimbat. Dezbaterile sunt mai aprinse, iar teme precum migrația, politica agricolă, comerțul cu SUA și relațiile cu Rusia divizează tot mai mult plenul de la Strasbourg.
În acest context, apelul Ursulei von der Leyen la unitate nu este doar o declarație politică, ci o tentativă de a reconsolida frontul pro-european.
„Știu că există o îngrijorare reală și legitimă. Reiterez angajamentul meu pentru dialog și cooperare. Este o responsabilitate comună și știu că această Cameră este pregătită să și-o asume”, a transmis președinta Comisiei.
Von der Leyen, avertisment direct către Vladimir Putin
Unul dintre cele mai puternice momente ale discursului a fost atacul direct la adresa președintelui rus Vladimir Putin, pe care Ursula von der Leyen l-a acuzat că încearcă să submineze coeziunea Uniunii Europene.
„Putin nu își ascunde disprețul față de Uniunea noastră și față de principiile pe care se bazează. Nu-și ascunde nici sprijinul pentru toți prietenii săi obedienți din Europa care fac munca pentru el. Este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii și răspândirea dezinformării, pentru ca europenii să se lupte între ei”, a spus ea.
Șefa Comisiei a descris această strategie ca pe o „capcană” în care Uniunea Europeană nu trebuie să cadă, subliniind că cel mai puternic mesaj al blocului comunitar este unitatea.
Donald Trump, o prezență indirectă în dezbaterea europeană
În discursul său, Ursula von der Leyen nu a comentat direct acordul comercial cu Statele Unite, însă criticile venite din partea opoziției au vizat în special relația cu administrația Donald Trump.
Acordul negociat anul trecut între Bruxelles și Washington a fost acuzat că avantajează exporturile americane în detrimentul industriei europene.
În replică, oficiali europeni au susținut că documentul este parte dintr-o strategie de echilibrare a relațiilor economice transatlantice, într-un context global tensionat de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și competiția tehnologică cu China.
Ce urmează: testul de joi din Parlamentul European
Votul asupra celor două moțiuni este programat joi, 9 octombrie 2025.
Chiar dacă acestea nu vor fi adoptate, rezultatul va fi interpretat drept un barometru al stabilității politice a actualei Comisii și al nivelului de sprijin de care se mai bucură Ursula von der Leyen în rândul partenerilor politici.
Observatorii de la Bruxelles notează că, deși moțiunile nu pun în pericol direct mandatul președintei Comisiei, ele marchează prima fisură vizibilă în consensul pro-european.
O eventuală scădere a sprijinului parlamentar ar putea complica implementarea politicilor cheie ale Uniunii în următorii ani, de la reforma Pactului de stabilitate până la planul industrial verde și politica energetică comună.
