După primul tur al alegerilor prezidențiale din România, un val de demisii a lovit principalele Servicii de informații ale țării. Șefi ai instituțiilor SRI, SIE și DGIA ar urma să plece de la conducere din cauza scandalului lansat în urma candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențiale și lipsa cercetării acțiunilor din spate.
Surse din instituții afirmă că șefii operativi ai Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE) și Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) ar fi fost pe cale să își înainteze demisiile ca urmare a unor descoperiri îngrijorătoare în legătură cu infiltrarea unor simpatizanți ai mișcărilor suveraniste, inclusiv elemente cu orientări neolegionare, în rândurile ofițerilor acestor instituții. Gestul lor vine pe fondul ascensiunii necontrolate a candidatului Călin Georgescu, care a câștigat teren în rețelele de socializare și, conform unor surse, ar fi beneficiat de susținere din afaceri externe dubioase.
Demisii în Servicii după scandalul electoral
Potrivit informațiilor disponibile, pe 25 noiembrie, la o zi după desfășurarea primului tur al alegerilor, conducerea operativă a celor trei servicii secrete s-ar fi aflat în fața unui moment critic, considerând că este necesar să își asume responsabilitatea pentru o situație internă care părea să fi scăpat de sub control. În fața acestor presiuni, au fost pregătite demisii din partea acestora, însă autoritățile politice ar fi intervenit, solicitând amânarea acestora pentru a evita o criză politică în contextul acut al disputei electorale și al suspansului care planează asupra celui de-al doilea tur de scrutin.

Pe măsură ce detaliile problemei au ieșit la iveală, partenerii strategici ai României – țări din NATO și Uniunea Europeană – s-au arătat extrem de îngrijorați de vulnerabilitățile structurale ale sistemului de securitate națională. Acest lucru a determinat o presiune externă semnificativă pentru a implementa un „Plan B.” Această opțiune drastică a inclus chiar posibilitatea de a anula alegerile prezidențiale, lucru care a luat ființă ulterior, pentru a împiedica accesul la putere al unor candidați cu agende radicale, apropiate de curentele naționaliste extreme, inclusiv grupările nelegionare.
Rețeaua clandestină care ar fi stat în spatele prezidențiabilului
În centrul acestui scandal se află Călin Georgescu, candidatul suveranist care, deși nu a fost direct implicat în operațiunile din interiorul serviciilor secrete, ar fi beneficiat de o rețea clandestină de ofițeri și rezerviști. Acest grup ar fi fost responsabil de tergiversarea procedurilor interne ale serviciilor, furnizarea de informații confidențiale și menținerea unor contacte directe cu diverse grupuri naționaliste. Deși nu există dovezi clare care să-l lege direct pe Georgescu de aceste activități, anchetele interne ale serviciilor secrete confirmă că o structură de sprijin pentru candidatul suveranist ar fi existat și ar fi putut influența rezultatele în cel de-al doilea tur al alegerilor.
Aceste evenimente sunt un semnal de alarmă privind infiltrarea unor elemente radicale în instituțiile de securitate ale statului, iar demisiile șefilor din SRI, SIE și DGIA ar putea fi doar începutul unei crize mai mari pentru securitatea națională a României.














