Comisia Europeană suspendă temporar procedura de deficit excesiv pentru România și alte opt state. Fondurile europene nu vor fi blocate, iar Guvernul spune că măsurile fiscale adoptate în 2024 produc efecte. Reacțiile premierului Ilie Bolojan, ale ministrului Finanțelor Alexandru Nazare și ale ministrului Investițiilor Dragoș Pîslaru.
Comisia Europeană ridică presiunea pentru moment
Comisia Europeană a anunțat marți suspendarea temporară a procedurii privind deficitul excesiv în cazul a nouă state membre, printre care și România. Decizia a fost inclusă în pachetul de toamnă al semestrului european și marchează o etapă importantă pentru țările aflate în proces de ajustare bugetară. România, alături de Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Slovacia, rămâne în procedură, dar fără noi măsuri impuse pentru moment, transmite Agerpres.
Executivul european precizează că această pauză nu înseamnă închiderea procedurii. Obligațiile din recomandările Comisiei rămân în vigoare, iar ajustarea fiscală trebuie continuată. În vara anului viitor, instituția va reanaliza situația fiecărui stat pe baza datelor pentru 2025. Pentru România, este un interval decisiv, în care nivelul deficitului trebuie să urmeze traiectoria descendentă convenită.
Reacția premierului Ilie Bolojan
Anunțul Comisiei a fost urmat la scurt timp de o reacție din partea premierului Ilie Bolojan. Șeful Guvernului susține că decizia confirmă eficiența măsurilor adoptate în ultimele luni.
În declarația sa, premierul a citat mesajul transmis de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Potrivit acestuia, „datorită măsurilor fiscale adoptate vara aceasta, situația din România s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune, deocamdată, suspendarea fondurilor europene, ceea ce confirmă că măsurile luate de Guvern în ultimele luni au fost corecte și au început să dea rezultate”.
Pentru Guvern, evitarea blocării fondurilor europene este esențială. România traversează o perioadă în care investițiile publice depind în mod semnificativ de finanțarea externă, iar scenariul suspendării programelor ar fi afectat proiecte majore din infrastructură, energie, transport și digitalizare.
Ce înseamnă suspendarea temporară
Decizia Comisiei nu rezolvă problemele fiscale ale României, ci doar oferă o fereastră de respiro. Procedura rămâne deschisă, iar statul este obligat să continue reducerea deficitului sub 3% din PIB. În documentele europene, România este menționată printre țările care trebuie să mențină un ritm susținut al consolidării, pentru a evita posibile sancțiuni în anii următori.
Analiza de vară 2025 devine astfel un moment cheie. Datele referitoare la execuția bugetară din anul în curs vor stabili dacă traiectoria descendentă este credibilă și dacă ritmul de ajustare este conform cu recomandările Bruxellesului.
Mesajele ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a intervenit în aceeași zi în cadrul conferinței „Obiectiv EuROpa 2034: România competitivă, IMM-uri reziliente, viitor european sustenabil”, organizată la Iași. Oficialul a transmis că România poate înregistra un reviriment economic în 2026, cu condiția menținerii unei linii de prudență bugetară.
În declarațiile sale, ministrul a subliniat că o evaluare mai bună din partea agențiilor de rating ar reduce costurile de împrumut. „Dacă România va reuşi să fie mai bine evaluată de către agenţiile de rating, atunci dobânzile vor scădea, iar mediul privat va face mai uşor investiţii”, a explicat Alexandru Nazare.
Acesta a adăugat că „pentru prima oară în acest an, dobânzile au scăzut sub șapte la sută”, un detaliu pe care îl consideră un semnal de stabilizare. Cu privire la bugetul pentru anul viitor, ministrul a confirmat că acesta „se va axa în principal pe absorția cât mai bună a banilor din PNRR”.
Perspectivele României pentru 2026
Ministrul Finanțelor afirmă că România are acces anul viitor la peste 10 miliarde de euro în zona nerambursabilă a PNRR, fonduri care pot accelera modernizarea economică. „Estimez un reviriment în 2026, cu condiția ca măsurile luate să fie menținute, adică să rămânem într-o zonă de prudență, să facem cheltuieli chibzuite și să construim bugete corecte. Nu este un test al Guvernului, ci al României”, a precizat Alexandru Nazare.
Ministrul a declarat că relansarea nu va veni automat din zona publică, ci va fi legată în principal de investițiile private, „de trei ori mai mari decât investițiile publice”. Pentru următorii ani, componenta cheie este „deblocarea investițiilor private și menținerea unei linii de prudență a bugetelor”.
România va rămâne în procedura de deficit excesiv până în 2030. Pentru a respecta regulile europene, țara trebuie să atingă ținte fiscale clare în fiecare an. Nazare avertizează că, în ciuda stabilizării recente, situația rămâne fragilă. El a reamintit pericolul din vara trecută, când România risca să își piardă ratingul de investiții. „Am trecut de o cumpănă în vară, puteam să ne pierdem calificativul de investiţii. Efectele ar fi fost mult accentuate în raport cu situaţia pe care o parcurgem acum”, a spus ministrul.
Mesajul ministrului Investițiilor, Dragoș Pîslaru
După anunțul Comisiei Europene, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat la rândul său că România se află în continuare sub monitorizare. Acesta a explicat că procedura rămâne deschisă și că obligațiile privind reducerea deficitului nu dispar.
„Veşti bune pentru România: Comisia Europeană a confirmat astăzi că ţara noastră nu mai riscă suspendarea fondurilor europene, după ce măsurile luate au dus la progrese semnificative de consolidare fiscală. Este un semnal important de încredere din partea partenerilor noştri europeni şi o confirmare că direcţia în care mergem produce rezultatele corecte”, a scris Pîslaru.
Ministrul a adăugat că „suntem în continuare sub monitorizare, iar aşteptările sunt clare: disciplină, rigurozitate şi investiţii publice eficiente. România a are obligaţia de a continua reducerea deficitului şi de a nu repeta greşelile trecutului”.
Oficialii europeni apreciază, potrivit acestuia, că măsurile Guvernului limitează creșterea cheltuielilor în 2025 și aduc deficitele în limite conforme în 2026. Proiecțiile indică un deficit în scădere treptată, până la aproximativ 6% din PIB în 2026.
Ce înseamnă această decizie pentru România
Decizia Comisiei creează un cadru mai puțin tensionat pentru finanțele publice, dar și un angajament clar pentru București. România poate continua investițiile pe care le derulează din fonduri europene, inclusiv proiectele de infrastructură, energie verde, digitalizare, educație și dezvoltare regională.
Pîslaru subliniază că fondurile europene reprezintă un element critic pentru modernizarea țării. „Fondurile europene sunt șansa noastră de dezvoltare — și nu putem permite ca această șansă să fie pusă în pericol”, a scris ministrul.
Pentru Guvern, acest moment oferă timp, dar și responsabilitate. Consolidarea fiscală rămâne obligatorie, iar anul 2025 va fi unul decisiv în relația cu Bruxelles-ul. Dacă datele vor confirma o ajustare serioasă, România poate evita scenariile dure. Dacă nu, procedura de deficit excesiv se poate reactiva, cu măsuri suplimentare și, în caz extrem, cu riscul suspendării finanțărilor.
