Un raport global realizat de Institutul Gallup arată că stresul, furia și tristețea au crescut la nivel mondial în ultimii zece ani. Aproape patru din zece adulți declară că s-au simțit îngrijorați sau stresați cu o zi înainte. Studiul este prezentat la Summit-ul Mondial pentru Sănătate de la Berlin.
Un deceniu marcat de tensiune: creștere globală a emoțiilor negative
Un nou raport internațional arată că nivelul de stres, îngrijorare și furie a crescut semnificativ la nivel mondial în ultimii zece ani. Studiul, realizat de Institutul Gallup, a fost publicat luni și oferă o imagine detaliată asupra sănătății emoționale globale în 2025.
Conform cercetării intitulate „Starea sănătății emoționale mondiale 2025”, aproape patru din zece adulți chestionați au declarat că s-au simțit foarte îngrijorați sau stresați cu o zi înainte de realizarea sondajului.
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ global, incluzând persoane cu vârsta de cel puțin 15 ani din 144 de țări și regiuni, potrivit agenției DPA.
39% dintre adulți s-au simțit îngrijorați, 37% stresați
Rezultatele raportului Gallup arată o imagine îngrijorătoare a echilibrului emoțional global.
În anul 2024, 39% dintre adulții din întreaga lume au spus că au avut multe griji în ziua precedentă, în timp ce 37% au raportat că au simțit stres.
„Aproape patru din zece adulţi chestionaţi au spus că s-au simţit foarte îngrijoraţi sau stresaţi cu o zi înainte”, se precizează în raport.
Printre participanții la sondaj s-au numărat și persoane din țări afectate de conflicte, ceea ce a contribuit la creșterea indicatorilor emoționali negativi.
Deși numărul celor care au raportat griji a scăzut ușor în 2024, revenind la nivelurile de dinaintea pandemiei, procentul rămâne cu cinci puncte procentuale mai mare decât în 2014.
Durerea fizică și furia, la cote ridicate
Potrivit raportului, durerea fizică este un alt indicator aflat în creștere.
În 2024, 32% dintre respondenți au declarat că au resimțit durere fizică, o creștere de două puncte procentuale față de anul precedent.
Alte emoții negative, precum tristețea (26%) și furia (22%), au rămas la niveluri similare cu cele din 2023, însă mult mai ridicate față de cele din urmă cu un deceniu.
„Toate valorile pentru sentimentele negative sunt mai ridicate decât erau acum zece ani”, subliniază autorii raportului.
Femeile, mai afectate de stres și tristețe
Analiza Gallup arată diferențe clare între sexe în ceea ce privește starea emoțională.
La nivel global, femeile raportează mai multă tristețe, îngrijorare și durere fizică decât bărbații.
Aceste rezultate confirmă o tendință observată și în alte studii internaționale, potrivit căreia femeile sunt mai predispuse la stres și anxietate, mai ales în perioade marcate de crize economice, pandemii sau conflicte.
Diferențele de percepție pot fi explicate și prin rolurile sociale multiple pe care femeile le asumă — carieră, familie, îngrijirea copiilor sau a persoanelor vârstnice — care cresc nivelul de presiune psihologică.
Summitul Mondial pentru Sănătate de la Berlin: apel la acțiune
Raportul Gallup a fost prezentat luni în cadrul Summitului Mondial pentru Sănătate, desfășurat la Berlin, un eveniment care reunește mii de politicieni, economiști, reprezentanți ai mediului academic, ai serviciilor publice și ai sectorului privat.
Scopul principal al conferinței este îmbunătățirea bunăstării globale și identificarea soluțiilor pentru sănătatea mentală, considerată tot mai mult o prioritate la nivelul politicilor internaționale.
Participanții la summit au discutat despre impactul social și economic al stresului cronic, despre modul în care mediul digital amplifică tensiunile psihologice și despre nevoia de politici publice integrate pentru sănătatea emoțională.
Liderii lumii ignoră sănătatea emoțională, avertizează autorii raportului
Autorii studiului atrag atenția că, deși nemulțumirea și tensiunile sociale au crescut semnificativ în ultimul deceniu, mulți lideri politici și economici ignoră aceste semnale, concentrându-se exclusiv pe indicatorii economici tradiționali.
„Creșterea globală a nemulțumirii în ultimul deceniu este bine documentată, dar mulți lideri o trec cu vederea din cauza dependenței lor de indicatori economici, spre deosebire de sănătatea emoțională”, notează raportul Gallup.
Analiza subliniază că bunăstarea emoțională ar trebui să devină un indicator-cheie al stabilității sociale și politice, la fel de important ca PIB-ul sau rata șomajului.
Emoțiile negative pot face societățile mai vulnerabile
Unul dintre cele mai importante avertismente din raport se referă la consecințele sociale ale acumulării emoțiilor negative.
„Aceste date sunt semnificative, deoarece emoţiile negative scad atenţia oamenilor şi reduc rezistenţa. Ele pot, de asemenea, să facă societăţile mai vulnerabile la instabilitate”, avertizează autorii.
În contextul în care lumea traversează perioade succesive de crize — pandemie, conflicte armate, inflație, polarizare politică — nivelul ridicat al stresului colectiv devine un risc global pentru coeziunea socială și pentru sănătatea comunităților.
Gallup: „Sănătatea emoțională este noul barometru global”
Studiul Gallup este considerat una dintre cele mai ample evaluări ale stării emoționale a populației globale.
Datele sunt colectate anual prin interviuri telefonice și directe, iar metodologia permite comparații între regiuni și perioade de timp.
Experții instituției americane afirmă că sănătatea emoțională a devenit noul barometru global al echilibrului social.
„În lipsa unui echilibru emoțional, creșterea economică devine nesustenabilă, iar încrederea între oameni dispare”, se arată în raport.
Diferențe regionale bazate pe conflictele, sărăcia și nesiguranța amplifică stresul
Datele Gallup arată că regiunile afectate de conflicte, sărăcie extremă sau instabilitate politică înregistrează cele mai ridicate niveluri de stres și furie.
Țările din Orientul Mijlociu, Africa subsahariană și unele regiuni din Asia de Sud se află constant în topul indicilor de suferință emoțională.
În schimb, statele din Europa de Nord și America de Nord raportează cele mai scăzute niveluri de stres și furie, deși diferențele s-au redus în ultimii ani din cauza incertitudinii economice.
