În localitatea Snagov, la 40 de kilometri distanță de București, rușii dețin mai multe vile. În urmă cu doi ani, Europa Liberă România a prezentat o investigație, explicând cum au ajuns patru vile de pe malul Lacului Snagov la Uniunea Sovietică și au rămas la Federația Rusă.
În data de 18 ianuarie 2024, Vladimir Putin a semnat un decret prin care le-a cerut oficialilor din țara sa să fie atenți în povestea proprietăților din străinătate și a bunurilor care au aparținut Uniunii Sovietice. Prin alt decret, liderul de la Kremlin a alocat fonduri pentru întreținerea acestor case și terenuri, notează sursa menționată anterior.
Povestea care are Lacul Snagov în centru
Într-un interviu dat în 1998 jurnaliștilor de la Rador, Ioana Berindei, fata istoricului Ioan Hudiță, un important lider țărănist și apropiat al lui Iuliu Maniu, prezenta următoarele lucruri: „Când se pregătea 23 august și Maniu stătea mai mult la Leucuția (n.r. fostul membru PNȚ), care avea o vilă pe Lacul Snagov, lângă Aurel Dobrescu (n.r. ex-membru PNȚ, apropiat de Maniu), care avea și el o vilă, noi - tata luase o casă țărănească pe malul lacului - ne mutasem acolo”.
Femeia a suferit în închisorile comuniste, precum și cei pomeniți în amintire. La capătul celui de-Al Doilea Război Mondial, noul regim a început să vâneze elita politică și intelectuală. Primul guvern comunist și pro-sovietic a fost instalat în data de 6 martie 1945.
Schimbări majore erau necesare pentru conturarea unei noi lumi, cea a omului comunist. Unii dintre liderii țărăniști - care au vrut să plece pe calea aerului - au fost arestați, printre ei numărându-se și Aurel Dobrescu. La condamndarea acestuia, vila sa și terenul aferent de pe malul Lacului Snagov au intrat în proprietatea statului.
În 1929, liderul țărănist cumpărase un teren în acea zonă, construind acolo, mai apoi, o casă de 243 de metri pătrați, pe care a numit-o Vila Roșie. În 2024, oamenii de presă au subliniat că întreaga proprietate e a Federației Ruse.
Cum a ajuns Vila Roșie la ruși
Pe 9 aprilie 1945, Vila Roșie a fost rechiziționată de statul român, cu tot mobilierul existent, și pusă la dispoziția Misiunii Aliate de Control a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), până la data de 24 mai 1947.
Prin ordin al Ministerului de Interne al României, proprietatea lui Dobrescu a fost din nou rechiziționată, în data de 24 mai 1947. La trei zile distanță, casa a fost repartizată Direcției Sovietice de Comerț Exterior. Mai exact, a fost pusă la dispoziția ministrului adjunct al Comerțului Exterior Sovietic în România.
Vila Roșie. Sursă foto: Europa Liberă România
În 1950, imobilul a fost naționalizat prin Decretul nr. 92/1950 - decretul prin care proprietățile private treceau în portofoliul statului - și repartizat Ambasadei URSS în țara noastră.
După 12 ani, prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române a autorizat Ministerul Afacerilor Externe să realizeze un schimb de bunuri imobile cu URSS în numele statului român.
În martie 1962, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române a aprobat ca atât Vila Roșie, cât și Vila cu Stuf, tot de la Snagov, să fie date rușilor la schimb cu o clădire din București aflată în proprietatea URSS, în cartierul Cotroceni, pe strada Dr. Lister, nr. 63, arată sursa menționată. Așadar, în data de 12 martie 1962, Vila Roșie și Vila cu Stuf au devenit proprietăți ale sovieticilor.
Lupta moștenitorilor lui Aurel Dobrescu
După Revoluție, Curtea Supremă de Justiție l-a reabilitat pe Aurel Dobrescu, casând sentința și achitându-l pe acesta de toate acuzațiile. Moștenitorii lui, Ioan Aurel Manoilescu și Alexandra Maria Dobrescu, au cerut, în instanță, restituirea Vilei Roșii. Au obținut asta, printr-o decizie definitivă și irevocabilă din 18 iunie 1997 de restituire a imobilului. O alta, din 1998, a obligat autoritățile să îi pună în posesie.
Consiliul Local Snagov, cel care trebuia să realizeze punerea în posesie, a declarat recurs împotriva ultimei hotărâri. Justificarea? S-a spus că imobilul nu era deținut sau administrat de CL, ci era folosit de ambasada Federației Ruse, care susținea că este și proprietar.
Așa a început șirul proceselor care au durat până în 2000, când Curtea de Apel București a anulat decizia din 1998, cea prin care moștenitorii ar fi trebuit să intre în posesia Vilei Roșii. Totuși, decizia din 1997 a rămas în vigoare.
În încercarea de a debloca situația, moștenitorii au trimis un memoriu ambasadorului Federației Ruse la București. Ei au cerut ca rușii să permită autorităților române să le restituie clădirea din Snagov.
Memoriul a rămas, însă, fără răspuns. În anul 2000, dosarul a ajuns în atenția judecătorilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Moștenitorii lui Aurel Dobrescu au acționat în judecată România și Rusia.
În 2005, Curtea Europeană a declarat solicitarea ca fiind inadmisibilă. Prin urmare, Vila Roșie a rămas la ruși.
Vila din Cotroceni
Europa Liberă România a prezentat apoi situația casei din cartierul bucureștean Cotroceni. A ajuns la ruși ca pradă de război, după ce, în 1946, Consiliul de Miniștri al României a hotărât ce bunuri care au aparținut persoanelor fizice și juridice germane vor intra în proprietatea URSS.
Casa aparținuse unor cetățeni germani, Otto Bohn și Luiza Bohn. Rușii, declarați învingători la Conferința de la Potsdam, primeau orice captură de război doreau. Printre „câștiguri” s-a numărat și vila din Cotroceni.
Acum, vila este, parțial, în proprietatea statului român, mai exact la Regia Protocolului de Stat. Imobilul apare și în raportul „Comisiei Apartamentul”, comisie parlamentară care, începând cu anul 1994, a anchetat modul în care politicieni din noua clasă, post-Revoluție, și-au însușit locuințe de protocol.
Pe lista beneficiarilor figura Traian Chebeleu, ex-purtător de cuvânt al Președinției, în perioada în care Ion Iliescu se afla la Cotroceni, care primise o locuință în Dr. Lister, nr. 63.
La acea adresă a funcționat, cel puțin până în 2016, cabinetul de expert criminalist autorizat al Rodicăi Chebeleu, soția lui Traian Chebeleu.
Numele celor patru proprietăți din Snagov
Cele patru proprietăți din Snagov, intabulate pe numele Federației Ruse, sunt următoarele:
Vila Ambasadorului, 1999;
Vila Adesgo, Vila Roșie și Vila cu Stuf, 2005.
În total, Rusia are în proprietate aproape 50.000 de metri pătrați de teren și proprietăți imobiliare în România.
